La intrarea in sediul Parchetului, Seres a spus doar a adus probe in apararea sa, insa a refuzat sa dezvaluie care sunt acestea, spunand ca procurorii sunt indreptatiti sa le vada inaintea jurnalistilor, informeaza NewsIn. Reamintim ca procurorii DIICOT i-au prezentat, in 12 aprilie, fostului ministru Seres invinuirile ce i se aduc in dosarul energiei: favorizarea infractorului si sprijinirea unui grup infractional care a creat o conducere paralela la Hidroelectrica, grup acuzat de procurori pentru complot si subminare a economiei nationale.

In opinia procurorilor DIICOT, cele noua persoane cercetate in dosar - printre care se afla fostul ministru al economiei Codrut Seres, directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, si presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Opris - s-ar face vinovate de subminarea economiei nationale si complot.

In rezolutia de incepere a urmaririi penale in dosar, din data de 3 aprilie, procurorii DIICOT explica in ce fel au ajuns sa formuleze aceste acuzatii. "in perioada anilor 2002-2003, functionarii numiti in conducerea SC Hidroelectrica SA, folosindu-se de prerogativele functiilor in care au fost investiti, au constituit o asociatie suprapusa, paralela si mulata pe organigrama societatii care a folosit aceasta societate in scopuri contrare obiectivelor statuate legal ce au fost de natura sa submineze economia nationala prin afectarea functionarii sistemului energetic national in conditii de siguranta, cu repercusiuni grave asupra intregului sistem economic national", se arata in rezolutia Parchetului.

Totodata, procurorii considera ca "prin manopere ilicite", membrii gruparii ar fi desfasurat "actiuni comisive si omisive ce au condus la instaurarea unei stari de pericol potential dar si la creearea unor pagube in dauna SC Hidroelectrica SA si implicit in dauna economiei nationale, punand in pericol grav siguranta Sistemului Energetic National, pericol care se mentine si in prezent la un nivel ridicat".

Invinuirea de complot este si ea definita in rezolutia procurorilor drept "o intelegere secreta, o uneltire conspirativa a mai multor persoane impotriva statului care se realizeaza prin mai multe modalitati, una dintre acestea fiind constituirea unei asociatii sau grupari de persoane caracterizata printr-o anumita structura organizatorica si un anumit plan de actiune".

Citeste si:

Potrivit procurorilor, nucleul de baza al "asociatiei" era constituit din cinci persoane aflate in conducerea societatii Hidroelectrica: Eugen Pena - director general, Victoria Geormaneanu - director economic, George Lavinius - director comercial, Carmen Marin - director relatii internationale, privatizare si Nicolae Opris - sef serviciu marketing furnizare. Acestia, spun procurorii, profitand de functiile detinute, "au actionat in sensul intereselor complotului pe care l-au initiat si constituit".

In rezolutie se precizeaza ca "asociatia in discutie", formata din cei cinci, a functionat incepand din anul 2002, pana in prezent. Rolul de lider era detinut initial, afirma procurorii de Eugen Pena care "prin functia sa de factor de decizie, concerta actiunile subordonatilor in functie de ierarhie" in intervalul 1 ianuarie 2002 - 1 noiembrie 2003, dupa aceasta data aceasta activitate fiind preluata de Traian Oprea, numit in functia de director general al Hiroelectrica, pe care o detine si in prezent.

"Actiunile au fost concertate, asa cum se releva din prestatia fiecaruia dintre memrii asociatiei, ceea ce contureaza gradul sporit de organizare a actiunilor ale acestei asociatii" spre scopul vizat care era, in opinia procurorilor, "reorientarea activitatii SC Hidroelectrica SA pentru facilitarea unor societati comerciale private spre obtinerea de contracte de furnizare de enerfgie electrica in mod preferential care sa conduca la obtinerea de foloase injuste, respectiv satisfacerea unor interese de grup".

Anchetatorii sustin ca la nucleul initial ar fi aderat, in noiembrie 2003, Traian Oprea, devenit director general al Hidroelectrica, Georgeta Iosif, numikta de acesta in fnctia de director economic si Ion Lungu, presedintele ANRE in perioada 26 iunie 2000-12 iulie 2004. Lungu a fost inlocuit la conducerea ANRE, in 2005, de Nicolae Opris.

In 2006, afirma procurorii, ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, "a sprijint asociatia constituita la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin actiuni contributive de ordin moral si material". Anchetatorii spun ca Seres ar fi ascuns "activitatile ilicite savarsite de catre membrii gruparii", nu a luar "masurile ce se impuneau, pentru ca activitatea SC Hidroelectrica SA sa se deruleze in mod normal", "atunci cand a fost in mod punctula sesizat fie a ascuns, fie a procedat necorespunzator". Aceasta atitudine a lui Seres ar fi "condus la mentinerea si perpetuarea starii de pericol care ameninta si astazi Sistemul Energetic National", se precizeaza in rezolutia DIICOT.