Dupa cum marturiseste guvernatorul BNR, va fi o perioada in care nu va mai trebui sa ne uitam cu spaima la cat de mult se intareste moneda nationala. O apreciere prea mare a leului poate crea instabilitate financiara, fapt deloc dorit de BNR.

In urma cu cinci luni, la sfarsitul lunii martie 2005, Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR) avertiza, ca volumul comertului exterior al Romaniei "va scadea vertiginos" daca autoritatile - dar mai ales Banca Nationala - nu vor identifica, in urmatoarele sase luni, solutii de rezolvare a problemei aprecierii leului fata de euro si dolar. "De cel putin cinci luni, piata valutara este una artificiala, in care, din pacate, principalii actori nu sunt importatorii si exportatorii, ci capitalurile speculative. Din punctul nostru de vedere, consideram ca banca centrala nu a dat dovada pana acum ca este capabila din punct de vedere managerial sa supravegheze piata valutara, pentru ca au trecut atatea luni si nu au reusit, decat in foarte mica masura, sa indeparteze capitalul speculativ", spunea la acel moment presedintele ANEIR, Mihai Ionescu, care cerea totodata BNR sa mentina un nivel mediu al cursului de schimb pentru acest an de 39.000 de lei/euro, valoare propusa pentru calcularea bugetului rectificat din 2005.

La jumatatea lunii august, se poate vedea ca in ciuda intaririi leului fata de euro si dolar - intervenita in special in lunile ianuarie, februarie si martie -, in primul semestru din 2005, exportul a a inregistrat cresteri lunare semnificative cuprinse intre 24,3% in ianuarie si 13,6% in iunie, desi pretul produselor industriale destinate exportului a urcat aceeasi perioada cu circa 10%, dupa cum o arata un studiu BNR. Per total, exportul de bunuri a fost in primul semestru din 2005 mai mare cu 16,6% (circa 1,5 miliarde euro) comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2004, ceea ce s-a datorat in principal realizarii unor valori de export superioare, cu o maxima inregistrata in martie (de 1935,3 milioane euro), urmata de iunie (cu 1861,6 milioane euro), contrazicand afirmatiile facute la sfarsitul primului trimestru din 2005 de catre presedintele ANEIR. Practic, in primul semestru dintr-un export mai mare - in termeni reali - cu 6,4% s-a incasat o valoare cu 16,6% mai ridicata. Comparativ, in semestrul I 2004, dintr-un export, in termeni reali, mai mare cu 17,9% ca in perioada corespunzatoare a anului precedent, s-a obtinut o valoare mai ridicata cu 20,2%.

Nu leul ii ingroapa pe lohn-isti

E drept insa ca doar o parte din exportatori pot fi multumiti: cei care fac export direct - bazat indeosebi pe resurse interne - si a carei pondere in total export a crescut in primul semestru din 2005 de la 46,2 la 51,9%, dupa cum arata un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza.

Lohn-istii insa sunt printre cei care au avut de pierdut in primele sase luni din 2005, ponderea acestui tip de export scazand de la 53,6 la 47,9%, in acelasi interval de timp. In acest context, cazul particular al industriei usoare, ramura cu productie preponderent bazata pe import (prelucrare activa) unde trendul decelerarii continua, se poate spune ca nu aprecierea monedei nationale este cauza declinului acestui domeniu. Mai degraba este vorba de o restrangere a cererii externe sub impactul liberalizarii comertului cu produse textile din China, dar si de accentuarea tendintei de delocalizare a activitatilor de prelucrare activa (in lohn) din Romania catre tari cu costuri mai reduse ale fortei de munca. Mai grav este ca, data fiind orientarea acestei ramuri aproape exclusiv catre export, decelerarea s-a resimtit foarte mult in volumul total de activitate al industriei. Pe primul semestru, productia de textile s-a redus cu circa 5,6%, cea de imbracaminte cu 17%, iar cea de incaltaminte cu 12,2%. Daca nu ar fi existat aceste reduceri, cresterea productiei industriale ar fi fost pe semestrul I, nu de 3%, ci aproximativ de 4,5%.

Cine castiga?

O multime de alte produse au inregistrat insa la export majorari valorice semnificative fata de semestrul I 2004. La produsele minerale, cresterea a fost de 386,9 milioane euro respectiv (+59,0%), cea mai importanta majorare inregistrandu-se la "Combustibili minerali, uleiuri", care, cu plusul de 390,6 milioane euro realizat in primul semestru 2005 comparativ cu aceeasi perioada din 2004, a sustinut practic integral cresterea de export obtinuta pe total grupa "produse minerale" (386,9 milioane euro).

Exportul de metalele si articolele din metal a crescut cu 397,8 milioane euro (+29,5%). O contributie substantiala la majorarea exportului de "produse metalurgice" avand-o surplusul inregistrat la "fonta, fier si otel" (+233,6 milioane.euro) precum si la produsele din fonta, fier si otel (+118,2 milioane euro). De asemenea, un export suplimentar s-a obtinut si la "bare, tije si profile din aluminiu", care a contribuit cu un plus de 22,3 milioane euro la majorarea exportului total de produse metalurgice. Toate aceste majorari la exporturi pentru aceste produse au fost ajutate si de cresterea cotatiilor la pentru ele pe piata internationala - ca urmare a cresterii cererii -, compensand astfel intarirea leului.

De asemenea, produsele ale industriei chimice au contribuit la surplusul de bunuri exportate cu 172,6 milioane de euro (crestere de 25,0% fata de semestrul.

Produsele industriei constructiilor de masini au contribuit si ele in mare masura la impulsionarea exporturilor, sporul valoric in acest caz fiind de 414,6 milioane euro (+18,6%), majorari mai importante fiind la masini si echipamente electrice cu 156,9 milioane euro (+16,4% fata de semestrul I din 2004) si la autovehicole cu 164,5 milioane euro (+54,0%). Acestea au fost sustinute de sporirea exportului de "seturi de fise" care ocupa si prima pozitie in topul celor mai bine vandute produse la export (+137,5 milioane euro) precum si de "parti si accesorii de autovehicule" (+82,8 milioane euro). De asemenea, cresteri importante s-au realizat la exportul de "autoturisme si alte vehicule, in principal concepute pentru transportul persoanelor, inclusiv masinile de tip break si masinile de curse" (+74,9 milioane euro) si de "turbocompresoare monoetajate" (+16,7 milioane euro). Lansarea Loganului pe un numar din ce in ce mai mare de piete externe, dar si stabilirea in Romania a unor fabrici ale unor firme recunoscute pe plan international din domeniul industriei prelucratoare (automobile, bunuri electrice si electrotehnice etc.) va aduce cu siguranta si in urmatoarele luni plusuri la exporturile romanesti.

Impactul moderat al aprecierii monedei nationale si faptul ca o serie de sectoare economice nu numai ca nu si-au diminuat volumul exporturilor, ci chiar si l-au marit provine si din specificul productiei nationale, productie bazata intr-o proportie ridicata de importuri energetice si de materii prime, dar si pe prelucrare activa (lohn). Practic odata cu intarirea leului, exportatorii nu au inregistrat numai neplaceri legate de o anumita pierdere de competitivitate (care conform calculelor Comisie Nasionale de Prognoza s-ar putea traduce in pierderi ipotetice de 1,3 miliarde de euro), ci au putut beneficia si de o ieftinire a importurilor, fapt extrem de important pentru o economiei ale caror exporturi depind intr-o masura foarte mare de importuri. Spre exemplu, analiza realizarilor din comertul exterior pe anul 2004, releva faptul ca in ramuri precum industria siderurgica, de ingrasaminte si de constructii de masini, importul de materii prime reprezinta peste 55% din valoarea exporturilor. Daca adaugam la exporturile din aceste sectoare si pe cele din industria usoara (cu pondere mare a productiei in lohn), din petrochimie (unde exportul este relativ echivalent cu importul de petrol), rezulta ca aproape 70% din exportul romanesc reprezinta export bazat majoritar pe importuri.

Ar fi de evidentiat in acest context o caracteristica a primului semestru, respectiv modificarea structurii exporturilor catre produse cu castiguri de pret mai mari, care ofera un prim raspuns asupra cresterii exporturilor, desi leul s-a apreciat.

In structura pe marfuri a exporturilor, sase sectiuni de marfuri detin in prezent 76,6% din totalul exporturilor (articole de imbracaminte confectionate din tesaturi, tricotate sau crosetate, materii textile - 19,5%, produse metalurgice 16,6%, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 17,1%, produse minerale: titei, produse petroliere, minereuri, carbuni, ciment, sare s.a. 9,9%, mijloace si materiale de transport 7,4%, incaltaminte si articole similare 6,1%) si din fericire la majoritatea grupelor incluse in aceasta categorie exporturile romanesti au fost in crestere.

Tot in ceea ce priveste structura exporturilor se observa ca intreprinderile mari castiga din ce in ce mai mult teren, in defavoarea celor cu mai putini angajati. Adica lohn-istii din industria usoara realizeaza o pondere din ce in ce mai mica din exporturile romanesti, in vreme ce companiile mari din industria metalurgica, petroliera, a constructiilor de masini si a produselor electronice si electrotehnice realizeaza o "portie" din ce in ce mai mare din exporturile romanesti. Spre exemplu, la ora actuala patru companii (Sidex, Alro, Dacia si Rompetrol) contabilizeaza 10% din valoarea exporturilor Romaniei.

Ca o concluzie, rezultatele obtinute in primul semestru pot fi apreciate ca pozitive, mai ales ca alaturi de apreciere au actionat asupra exporturilor si multi alti factori cu actiune defavorizanta, raspunsul economiei la conjunctura interna si internationala defavorabila a fost neasteptat de bun. Cresterea valorica a exporturilor cu 16,6% in conditiile date nu putea fi obtinuta fara o crestere a competitivitatii externe a productiei nationale. Exportatorii, chiar daca au avut de suferit, au demonstrat ca au capacitatea de a face fata concurentei internationale. Exportul de produse de inalta complexitate se mentine constant la cca. 26% din total export, iar exportul de produse de medie complexitate scade cu 3,6 puncte procentuale in acelasi timp cu majorarea ponderii produselor de complexitate scazuta cu 3,1 puncte procentuale.

Cine pierde?

De aprecierea monedei nationale au fost afectate insa in mult mai mare masura sectoarele exportatoare bazate intr-o proportie ridicata pe materii prime si materiale din productia interna, precum industria materialelor de constructii, productia agroalimentara si cea din industria lemnului (inclusiv mobila). Sugestiv in acest sens este ca exportul de articole din piatra, ciment si sticla a fost in semestrul I cu 3,3% mai mic decat in semestrul I 2004. La bunurile agroalimentare (+6,8%) si ale industriei usoare (+1,7%) s-au inregistrat de asemenea doar cresteri mici de productie, cresteri care ar fi putut sa fie mult mai mari daca evolutia cursului de schimb ar fi fost favorabila. In schimb, o serie de subsectoare a acestor domenii au avut reduceri semnificative in ceea ce priveste volumul exporturilor realizate in primele sase luni din 2005: animale vii (-10,3 milioane euro), grasimi si uleiuri (-7,0 milioane euro), seminte si fructe oleaginoase (-5,3 milioane euro), confectii netricotate (-14 milioane euro), confectii tricotate (-20,5 milioane euro), piei brute (-5,0 milioane euro) si sticla si articole din sticla (-9,0 milioane euro).

Vestea buna pentru cei afectati de aprecierea leului este aceea ca de curand, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avertiza ca o intarire si mai puternica a leului ar putea sa produca dezechilibre in economie, fapt pe care BNR nu il doreste in nici un caz. Altfel spus, pentru moment, pragul de 3,5500-3,6000 RON pentru un euro va fi sustinut de catre Banca Nationala.

Mai putin cu 1,3 miliarde

"Un calcul ipotetic, in conditiile mentinerii elasticitatii exportului la evolutia cursului de schimb din 2004, arata ca aprecierea monedei nationale cu 10% in primul semestru ar fi trebuit sa conduca la un export mai mic cu circa 1,3 miliarde euro, ceea ce ar fi insemnat o crestere valorica de numai 1% si implicit o descrestere substantiala, in termeni reali."
Dr. Ion Ghizdeanu, presedinte, Comisia Nationala de Prognoza

A crescut competitivitatea

"Cresterea exporturilor in primul semestru din 2005, comparativ cu primul semestru din 2004 este un semnal incurajator pentru economia romaneasca. Explicatia este aceea ca atat companiile multinationale care au venit in Romania aducand tehnologie si restructurand intreprinderile pe care le-au achizitionat aici, cat si companiile locale care s-au reorganizat au reusit sa devina competitive pe piata internationala."
Aurelian Dochia, director general, BRD-SG Corporate Finance

Aprecierea poate crea instabilitate

"In ultima vreme ne-am ajutat de curs pentru a tine in frau inflatia. De la un punct insa aprecierea devine excesiva putand sa creeze instabilitate financiara. Nu avem insa o tinta de curs."
Mugur Isarescu, guvernatorul BNR