Contrabanda transfrontaliera cu bunuri contrafacute, evaziunile fiscale, si fraudele cu credite de consum sunt alte tipuri de infractiuni financiare raspandite in Romania, arata raportul Departamentului de Stat cu privire la traficul de droguri, care contine un capitol consacrat spalarii de bani si infractiunilor financiare.

Romania are, de asemenea, una dintre cele mai ridicate rate de infractionalitate cibernetica si fraude cu carduri de credit din lume. Studii recente au descoperit ca serverele romanesti sunt a doua sursa ca importanta pentru tranzactii electronice frauduloase din lume, fiind implicate in 13% dintre acestea. Desi majoritatea victimelor locuiesc in Statele Unite, infractorii incep din ce in ce mai mult sa atace si cetateni europeni sau chiar romani.

Activitatile de spalare de bani sunt comise in special de organizatii de crima organizata internationale care actioneaza in Romania sub acoperirea unor companii. O alta sursa sunt banii proveniti din contrabanda cu tigari, alcool, combustibili si alte bunuri. Coruptia vamesilor romani si a autoritatilor de control al granitelor, combinata cu aceea din tarile vecine, faciliteaza de asemenea spalarea de bani, arata documentul citat de NewsIn.

Dupa ce face o trecere in revista a modificarilor legislative facute de Romania in ultimii ani pentru a combate spalarea de bani, raportul american afirma ca Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), a primit 352 de notificari privind tranzactii suspecte ca ar putea fi spalare de bani sau finantare terorista, in primele noua luni ale anului 2009. Notificarile au venit de la diverse institutii, de la Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Ministerul Economiei si Finantelor sau Garda Financiara.

Dupa analizarea notificarilor, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor isi trimite concluziile agentiei guvernamentale in masura sa continue ancheta. In primele noua luni ale anului 2008, Oficiul a finalizat 965 de cazuri, iar 489 de cazuri de spalare de bani si sapte de finantare terorista au fost trimise mai departe.

Raportul descrie si numeroasele probleme politice si operationale pe care le-a intampinat Oficiul de la infiintare, inclusiv personalul insuficient si acuzatii de coruptie impotriva unui membru al sau. Oficiul a fost criticat si pentru rapoartele de slaba calitate inaintate procurorilor, iar in consecinta cooperarea sa cu fortele de ordine a avut de suferit. Investigatiile sale au dus la doar cateva actiuni penale de succes pana in prezent.

Citeste si:

Eforturile de a duce cazurile in justitie au fost ingreunate de lipsa de specializare si cunostinte tehnice despre infractiunile financiare, din cadrul sistemului judiciar. Sistemul continua totusi sa se imbunatateasca, iar in primele noua luni ale anului 2008, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a pus sub acuzare 41 de persoane in cinci cazuri de spalare de bani. Fonduri si bunuri in valoare de 50 de milioane de euro au fost confiscate sau puse sub sechestru. In aceeasi perioada, DIICOT a deschis 112 dosare de urmarire penala pentru suspiciuni de spalare de bani.

Desi legislatia Romaniei pentru combaterea spalarii de bani va fi in curand in conformitate cu multe dintre recomandarile Financial Action Task Force on Money Laundering (FATF), implementarea legislatiei a avansat intr-un ritm mai lent. Odata cu finalizarea liberalizarii pietei valutare in 2006, riscul de spalare de bani prin intermediul entitatilor financiare nebancare este in crestere.

Guvernul Romaniei ar trebui sa isi continue eforturile pentru a se asigura ca institutiile financiare nebancare sunt supravegheate in mod adecvat. In plus, cei care lucreaza in acest sector ar trebui mai bine instruiti in privinta obligatiei lor de a raporta tranzactiile suspecte si de a pastra informatiile despre acestea. Guvernul ar trebui sa continue sa amelioreze comunicarea intre entitatile care raporteaza si monitorizeaza tranzactiile, si intre procurori si ONPCSB.

Cazurile de spalare de bani trebuie sa continue sa fie o prioritate, iar Romania trebuie sa amelioreze implementarea procedurilor existente pentru punerea sub sechestru temporara si confiscarea bunurilor in astfel de cazuri.

Romania ar trebui sa continue sa avanseze in combaterea coruptiei in mediul de afaceri si in Guvern, apreciaza raportul, care adauga si ca trebuie implementata legea privind supravegherea finantarii organizatiilor neguvernamentale si a celor de caritate.