Studiul a fost realizat pe un numar total de 24 de domenii, printre care, pe langa cele care se afla in top 10, s‐au regasit bauturile racoritoare, constructii si materiale de constructii, cosmetice, industriile auto, chimica, extractiva, metalurgica, textila, mass media si publicitate, prelucrarea lemnului, silvicultura, transport, turism si tutun.

Criteriile avute in vedere in stabilirea Top 10 au tinut cont de legislatia nationala si europeana adoptata in anul 2008, de existenta unei autoritati de reglementare in domeniile avute in vedere, de necesitatea existentei unor autorizari speciale pentru functionare, precum si de masura in care activitatile respective se constituie in serviciu public.

Conform acestor criterii, cele mai reglementate sectoare economice in anul 2008 au fost:

1. Farmaceutic
2. Servicii medicale
3. Energie electrica
4. Industria alimentara
5. Financiar‐bancar
6. Petrol si gaze
7. Agricultura
8. IT&C
9. Bauturi alcoolice
10. Zootehnie

Pe primul loc, la o distanta apreciabila de celelalte domenii, se afla sectorul farmaceutic, care in anul 2008 a fost afectat grav de instabilitatea legislativa, pe fondul unui climat puternic electoral si tinand seama de implicatiile sale sociale.

“Acolo unde pietele sunt controlate, prin preturi si tarife impuse sau conditii stricte de operare, asa cum este cazul telecomunicatiilor, sectorului financiar‐bancar, bauturi alcoolice, energie electrica, gaze naturale sau industria farmaceutica, se simte nevoia cresterii responsabilitatii autoritatilor romane in luarea deciziilor, printr‐un proces mai amplu si mai serios de consultare cu cei afectati, asa cum se intampla in Uniunea Europeana”, a spus Laura Florea, Managing Partner, Point Public Affairs.

Peste 70 de acte normative, dintre care mai bine de jumatate cu impact financiar asupra societatilor ce activeaza in acest domeniu, au dus la pierderi de peste 100 milioane de euro in sector.

Domeniile care s‐au confruntat in 2008 cu instabilitatea legislativa sunt cele farmaceutic si de servicii medicale. Acest lucru denota nu doar expertiza insuficienta a autoritatii publice, ci si caracterul imatur al pietelor respective. Sectoarele agricol, zootehnic si alimentar, pentru care au fost adoptate in 2008 zeci de directive si regulamente de catre institutiile europene, sunt supuse fenomenului de hiperreglementare.

Aceste acte normative au caracter obligatoriu pentru statele membre, si se justifica prin efortul UE de consolidare a pietei comune.