Criza financiara globala a facut victime in aproape toate domeniile, diminuand si, in multe situatii, stopand complet evolutia proiectelor de investitii, indiferent de natura acestora. In ciuda pietelor lor dinamice si in crestere comparativ cu cele din Europa Occidentala, economiile din Europa Centrala si de Est (ECE) nu au fost imune la efectele crizei. Dezvoltarea economica a acestor tari, dintre care multe au aderat recent la Uniunea Europeana, s-a comprimat considerabil.

Desi perspectivele cresterii PIB-ului in regiune par indepartate, un amplu pachet de finantare de catre Uniunea Europeana a noilor state membre in perioada 2007-2013, in valoare de 215 miliarde EUR pare, potrivit unui nou raport emis de KPMG din Europa Centrala si de Est, sa ofere un stimulent puternic intr-o perioada in care economiile acestora asteapta scaderea in intensitate a crizei.

Pana in prezent, o buna parte din aceste fonduri a fost alocata unor domenii precum transportul, dezvoltarea rurala si pescuit, mediu si dezvoltarea resurselor umane.

“Este evident ca folosirea acestor fonduri europene ofera economiilor emergente din regiunea noastra o oportunitate excelenta de a rezista actualei crize financiare globale, ” spune Daniela Nemoianu, Coordonator al Serviciilor de Consultanta in Afaceri din cadrul KPMG Romania.

“Avand in vedere ca fondurile europene pot ajunge pana la valori cuprinse intre 2 si 5% din PIB-ul anual al acestor state, in contextul crizei, este vital ca acestea sa absoarba la maximum fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013.”

Dar vor fi tarile din Europa Centrala si de Est suficient de alerte si prompte pentru a profita de uriasele oportunitati de finantare care exista?
Aceasta ar putea depinde de succesul pe care l-au inregistrat deja in primii doi ani ai perioadei de finantare 2007-2013. KPMG a intocmit un amplu raport cu privire la progresul acestor tari in noua sa publicatie EU Funds in Central and Eastern Europe, Progress Report 2007-08 .

Raportul arata ca noile state membre au utilizat fondurile europene intr-o maniera foarte diferita. Unul dintre aspectele interesante care reiese din raportul KPMG este ca Ungaria, a carei economie este in declin de o perioada mai indelungata de timp decat cea a celorlalte tari, ocupa o pozitie de lider in regiune in utilizarea fondurilor. Republica Ceha si Slovenia au fost si ele foarte eficiente in implementarea acestor fonduri.
Exista insa tari ECE incluse in studiu care sunt in pericol real sa rateze oportunitatile existente.

Florin Banateanu, Director Consultanta Fonduri Europene si Sectorul Public, KPMG Romania, spune ca exista tari in Europa Centrala si de Est care nici macar nu au inceput implementarea fondurilor, ca de exemplu Lituania, in timp ce Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor UE pentru perioada 2007-2013 inregistreaza o rata medie de implementare de doar 3%.

“Absorbtia fondurilor structurale in Romania a inregistrat o evolutie extrem de lenta in primii doi ani dupa aderare. Actiunile ezitante din partea Autoritatilor de Management, perioadele foarte lungi de evaluare, intarzierile inregistrate in elaborarea documentelor strategice si lipsa comunicarii intre institutiile responsabile au condus la temerea autoritatilor nationale ca fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria „salvatoarele economiei romanesti”", comenteaza Florin Banateanu.



Cu toate acestea, in prima jumatate a anului 2009, Guvernul a adoptat o serie de masuri importante care ar trebui sa conduca la o imbunatatire semnificativa a procesului de absorbtie in viitorul apropiat. Aceste masuri se refera la proceduri de achizitie publica mai putin greoaie si mai alerte, si cresterea prefinantarii pana la 35% din costurile eligibile ale proiectelor.”

Un motiv suplimentar de ingrijorare il constituie faptul ca, in dorinta de a recupera din decalaj, autoritatile incearca sa se concentreze doar pe faza initiala a procesului, respectiv pe operatiunea de atragere a fondurilor structurale, si mai putin pe proiectia strategica a etapelor imediat urmatoare. Atragerea acestor fonduri, fara o planificare atenta a administrarii si implementarii lor ulterioare, ar putea genera riscuri majore, mai ales in conditiile crizei financiare actuale. Cu acest risc se confrunta in egala masura atat sectorul public, cat si cel privat. Lipsa sprijinului din partea unor structuri de plata eficiente si a unor reglementari clare cu privire la raportarile financiare ar putea conduce la o incapacitate de plata si implicit la o contractie suplimentara a economiei romanesti.

Raportul KPMG prezinta o analiza comparativa a progresului inregistrat de tarile ECE in utilizarea fondurilor europene, incluzand si o ampla sectiune dedicata fiecarui nou stat membru din regiune, prezentand in acelasi timp si o imagine generala a bugetelor disponibile, o descriere a programelor de cofinantare din ECE si o analiza a alocarii fondurilor in perioada de timp luata in calcul.

“Acest studiu reprezinta un punct excelent de pornire pentru oricine este interesat de date relevante comparative cu privire la fondurile europene din regiunea noastra,” spune Nemoianu, “dar pentru a obtine mai multe informatii, cititorii trebuie sa ia legatura cu echipa KPMG specializata in consultanta privind fondurile europene si sectorul public. Dupa cum demonstreaza publicatia noastra, stim cum sa parcurgem cu succes etapele procesului de implementare a proiectelor europene astfel incat sustinerea noastra sa reprezinte o contributie directa pentru o iesire victorioasa din aceasta criza.”