"Consolidarea fiscala reduce de cele mai multe ori cresterea economica, pe termen scurt. Utilizand un nou set de date, am ajuns la concluzia ca, dupa doi ani, o reducere de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) a deficitului bugetar tinde sa taie 0,5 puncte procentuale din cresterea economica si sa urce rata somajului cu o treime de punct procentual", se arata intr-o analiza a FMI.

Scaderea dobanzilor si deprecierea monedei nationale atenueaza de obicei impactul masurilor de austeritate asupra cresterii, insa acest efect este mai redus atunci cand dobanzile sunt deja aproape de zero sau cand mai multe tari implementeaza simultan programe de consolidare fiscala, afirma expertii de la Washington.

Pe termen lung insa, reducerea datoriilor poate creste PIB prin scaderea dobanzilor reale si facilitatea reducerii taxelor, factori care sustin sectorul privat si implicit economia.

Totodata, FMI noteaza ca austeritatea bazata pe reduceri de cheltuieli este "mai putin dureroasa" decat majorarile de taxe.

Citeste si:

Fondul identifica si anumite masuri care pot reduce impactul consolidarii fiscale asupra economiei. Printre cele mai eficiente idei in acest sens ar fi masurile implementate acum, dar cu efect de reducere a deficitului numai pe termen lung, cand cresterea economica ar urma sa fie deja robusta.

In acest sens, FMI da ca exemplu corelarea varstelor de pensionare cu durata medie de viata si imbunatatirea eficientei sistemelor de pensii si a programelor sociale.

In Romania, Guvernul a redus in aceasta vara salariile din sectorul public cu 25%, a crescut TVA de la 19% la 24% si a taiat cu 15% majoritatea ajutoarelor sociale, pentru a reduce deficitul bugetar in conformitate cu acordurile semnate cu FMI si Comisia Europeana.

Alte masuri luate de autoritatile romane sunt cresterea taxelor percepute unor categorii profesionale, majorarea impozitelor pe castigurile de capital sau cresterea impozitelor pe proprietate.