De ce aceasta disputa? Fostul ministru al Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, a pastrat stimulentele pe care le acorda angajatilor, desi a procedat la reducerea salariilor de baza cu 25%, asa cum s-a intamplat in tot sistemul bugetar. Insa, aceasta decizie a fost cea care a condus la remanierea lui Vladescu, potrivit chiar declaratiilor presedintelui Traian Basescu, care ii recomanda lui Gheorghe Ialomitianu, noul ministru de finante, sa nu repete aceasta greseala. Zis si facut. Sporurile au fost taiate.

“Salariile angajatilor din Ministerul Finantelor Publice se claseaza pe ultimul loc in sistemul bugetar”, se arata intr-un comunicat de presa. De ce? Pentru ca sistemul pe care a functionat remunerarea angajatilor de la Finante a fost bazat pe salarii mici si stimulente care sa majoreze venitul net. Cand erau realizate majorari, de cele mai multe ori, erau crescute stimulentele, salariul ramanand la aproximativ acelasi nivel.

Dar angajatii din Finante nu au deranjati, la acel moment, de dezechilibrul dintre ponderea salariilor si cea a stimulentelor pentru ca cele din urma asigurau venituri semnificative, cu mult peste cele din alte ministere sau din sectorul privat.

Spre exemplu, din date oficiale, ministrul de resort avea in urma cu cateva luni un venit net lunar de circa 5.000 de lei, iar secretarii sai de stat castigau lunar intre 4.000 si 5.000 de lei. Totusi, directorul cabinetului ministrului era platit mai bine decat ministrul, cu 6.000 de lei pe luna, iar asistenta cabinetului era platita la fel ca si un secretar de stat. Totusi, angajatii de la cabinet sau de la alte departamente nu aveau acelasi salariu de baza ca si secretarii de stat sau ministrul, dar valoarea ridicata a stimulentelor facea ca acele persoane sa castige, in total, la fel.

De asemenea, directorii directiilor din MFP castigau net intre 7.000 si 9.000 de lei lunar, iar directorul autoritatii de certificare si plata obtinea lunar chiar 13.000 de lei, iar un salariat cu functia de sef serviciu la aceasta autoritatea avea un salariu lunar de 10.000 de lei (dublu fata de al ministrului).

Citeste si:

Majoritatea soferilor de la Finante castigau aproximativ 2.500 de lei (cu un salariu de baza mai mic de 1.000 lei), dar existau si cazuri de persoane aflate in aceasta functie ce erau recompensate cu peste 4.000 de lei. Comparand cifrele se duduce clar ca soferul era platit la fel ca si secretarii de stat.

Angajatii din Finante s-au trezit peste noapte cu venituri sesizabil mai mici dupa ce sporurile au fost taiate. Evident, in acest context, urmarile pot fi nefericite pentru calitatea portofoliilor de credite contractate de angajatii din sectorul public, dar nici majorarea cotei TVA la 25% pentru intreaga populatie a tarii nu este justificata pentru a sustine plata stimulentelor.

Este necesar sa se plateasca salarii decente in sectorul public”, sustine Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. Insa, Croitoru mentioneaza clar ca acest lucru nu este posibil atat cat sistemul este supradimensionat. Reducerea salariilor nu va rezolva problema supraocuparii, ci doar o va amana pana la un alt moment cand deficitele structurale ale economiei se vor accentua din nou.

Sistemul nu permite (n.r. – plata unor salarii decente) pentru ca pur si simplu exista exces de ocupare. Au prea multi oameni de platit cu salarii mari”, afirma Croitoru. El sustine ca si daca se elimina sporurile sau daca se reduc salariile, problema estentiala a sistemului public – supraocuparea – va persista.

Intre timp scandalul de la Finante continua. Angajatii de la Finante au ramas pe holurile institutiei desi ministrul Ialomitianu a subliniat ca greva este nelegala, iar orele nemuncite nu vor fi platite, dar se pare ca au obtinut o victorie. Stimulentele pe august si septembrie vor fi deblocate.