Serviciile de asistenta juridica in procesul de pregatire si derulare a privatizarii Cupru Min vor fi asigurate de casa de avocatura Bostina si Asociatii, selectata in urma unei licitatii pe baza ofertei cu pretul cel mai mic, au aratat sursele.

Reprezentantii casei de avocatura au refuzat pentru moment sa comenteze informatia, potrivit Mediafax.

Compania Cupru Min Abrud a mai fost scoasa la privatizare in anii anteriori, inclusiv in perioada in care s-a aflat in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, dar procedura nu a fost finalizata.

In luna octombrie, la ultima misiune de evaluare, reprezentantii FMI au discutat cu oficialii Ministerului Economiei despre necesitatea initierii procesului de privatizare la mai multe companii, printre care si Cupru Min.

Un document guvernamental prezentat in luna iulie de MEDIAFAX releva ca Guvernul este presat sa gaseasca o solutie pentru a evita inchiderea Cupru Min, dupa ce compania a fost lansata de mai multe ori la privatizare, dar fara succes.

Citeste si:

Conform documentului, la Ministerul Economiei au fost inregistrate, in cursul anului 2010, doua scrisori de intentie, din partea firmei Minerals and Metals Group Australia, interesata de concesionarea, achizitionarea, dezvoltarea si operarea minelor de cupru de la Rosia Poieni, si firmei Barrick Gold Corporation Romania, interesata sa achizitioneze Cupru Min.

"Avand in vedere situatia actuala a societatii, piata cuprului si prognoza acesteia, exista perspective de viabilizare a activitatii miniere intr-o perioada de circa trei ani, prin realizarea programului de investitii, dar si prin stergerea din datoria istorica de 61,7 milioane lei, a penalitatilor de intarziere de 42,9 milioane lei si a majorarilor de tarif in valoare de 12,5 milioane lei, catre Electrica Transilvania Sud Brasov", este strategia formulata in documentul citat.

Cupru Min este controlata in totalitate de Ministerul Economiei si a inregistrat la 31 mai 2010 o pierdere de 2,57 milioane lei si datorii de 64,8 milioane lei, din care 61,5 milioane lei catre Electrica, cu grafic de esalonare, si 1,88 milioane lei la bugetul de stat.

Necesarul de investitii pentru retehnologizare este de 78 milioane euro, fonduri de care unitatea nu dispune.