Imediat dupa Revolutie, Ion Iliescu a propus ca prima masura pentru dezvoltarea economica adoptarea modelului suedez, mai exact a politicii de protectie sociala din tara nordica. Dupa doua decenii, modelul nordic revine in actualitate.
La mai bine de 22 de ani de la aceasta vointa curajoasa a autoritatilor romane, un inalt oficial din Ministerul de Finante, secretarul de stat Liviu Voinea, propune ca romanii sa fie recompensati in cazul in care vor transmite Fiscului informatii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii. Iar ca model de inspiratie pentru domnul Voinea a fost tot poporul suedez.
„In Suedia vom analiza si sistemul denuntatorului, care functioneaza de ani buni acolo si ar putea fi implementat si la noi. Acolo oamenii primesc la posta scrisori in care sunt informati ca au platit un impozit X, dar li se transmite si daca unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazeaza pe faptul ca oamenii stiu cel mai bine situatia vecinilor si pentru cei care transmit informatii corecte despre acestia se aplica scutiri, sau li se da o recompensa si mai platesc doar diferenta“, a precizat Liviu Voinea (foto).
Tot din Suedia secretarul de stat vrea sa aduca si normele metodologice privind plata TVA la incasare, dar si modelul de impozitare a proprietatii.
Consultantii fiscali sunt de parere ca o astfel de masura, ca populatia sa fie stimulata fiscal pentru a oferi informatii despre averea vecinilor sau cunostintelor, trebuie aplicata si cu un sistem de protectie al contribuabililor pentru denunturi ireale.
“Acesta initiativa exista si in alte tari, numai ca acele state au si sisteme de protectie a contribuabililor pentru denunturi ireale. La noi nu exista un astfel de sistem. In prezent, se fac reclamatii anonime si fara a exista o recompensa. Va fi greu pentru Fisc in cazul in care se adopta o astfel de lege sa faca o selectie a reclamatiilor reale”, a explicat Dan Schwartz, managing partner RSMScot.
El nu crede ca veniturile bugetare vor fi impulsionate, mai ales in conditiile in care evaziunea fiscala este un fenomen de amploare mare in Romania. “Controlul si informatiile corect obtinute sunt importante pentru combaterea evaziunii si nu controalele excesive fara rost”, considera Schwartz.
Dupa primele sapte luni ale anului, veniturile fiscale colectate de stat s-au ridicat la aproape 65 miliarde lei, in crestere cu 9,5% fata de perioada similara din 2011, arata datele Ministerului de Finante.
Sistemul denuntatorului Made in USA
Intr-un sistem fiscal care se remarca prin instabilitate legislativa si in care prima pagina a ziarelor este ocupata de anchetele penale asupra unor inalti oficiali ANAF, propunerea privind recompensarea persoanelor care transmit Fiscului informatii privind posibile fapte de evaziune este pur si simplu un act de teribilism, considera Luisiana Dobrinescu, unul dintre fondatorii societatii de avocatura Dobrinescu Dobrev.In primul rand, in Romania nu exista suportul psihologic pentru un astfel de program. "Sa nu uitam ca sistemul whistle-blower care l-a inspirat pe autorul propunerii exista in America, unde denunturile fac parte din mentalitatea generala: parintii sunt denuntati ca si-au lasat pentru cinci minute copii minori singuri in casa, iar o servieta lasata nesupravegheata este suspecta de atentat." Din fericire, Romania nu este asa de „evoluata”…
Potrivit avocatei Luisiana Dobrinescu, publicul tinta al unui asfel de program este format din cetatenii suficient de cuprinsi de simtul datoriei, cat sa isi denunte prietenii pentru binele tarii. "Poate ca nu intamplator in America intalnirile la domiciliul cu prietenii sunt o raritate (si acolo unde mai exista, nu dureaza mai mult de o ora)."
Unul dintre antreprenorii consultati de wall-street.ro spune ca proiectul este fezabil doar pentru buzunarele neimpozitate ale celor care ar „verifica” denunturile. "Personal, consider acest proiect un populism din gama „sa geama aia cu Q7” din urma cu cativa ani si probabil ca se puteau gasi formule mai inspirate, sau se putea pur si simplu sa existe retinere in afirmatii pana cand stii exact ce si cum vrei sa faci, de ce si cat costa, precum si ce rezultate concrete speri sa obtii. Ai studiu de fezabilitate pe subiect, vreo analiza SWOT ? Nu. Cu cine te-ai consultat cand ai „scos-o” pe asta ? Sau „testezi terenul” ?", se intreaba Octavian Badescu, un antreprenor cu investitii in sectorul serviciilor, avand o experienta manageriala de peste 10 ani in curierat rapid.
In contextul dat, el spune ca aceasta propunere nu este foarte sanatoasa. In opinia lui, se „decupeaza” o bucatica din sistemul de taxare american si suedez si se implanteaza in mediul autohton complet diferit, iar acest lucru poate avea efecte adverse. "Judecand dupa noianul de declaratii si de evidente contabile pe care le tot depunem, statul ar trebui sa stie si stie, iar ce nu stie nu poate afla prin „informatori”. Marea problema nu va fi la „idee”, ci la „executia” ei, de acolo vor veni problemele", adauga Octavian Badescu.
In opinia sa, nu asa se rezolva slabiciunea statului in colectare. Ci simplificand tot sistemul, micsorandu-ti costurile ca „stat”, scazand taxele, acordand bonificatii si innasprind pedepsele. "Ce-ar fi, spre exemplu, daca am avea doar o taxa pe cifra de afaceri in locul impozitului pe profit? Cat de mult s-ar reduce aparatul de control al Statului, posibilitatile de coruptie?", mai spune antreprenorul.
Specialistul pe taxe al Ernst & Young, Alexander Milcev, ofera ca exemplu Germania, unde angajatii Fiscului au cumparat mai multe baze de date cu informatii despre germanii bogati care isi ascund averea in conturi off-shore. “Autoritatile pot aplica orice masura legala pentru a facilita obtinerea de venituri bugetare. Ideea Ministerului de Finante nu este noua, dar depinde de cum va fi aplicata si cat de mari vor fi recompensele”, a declarat Milcev.
Recent, in Germania, un informator al Fiscului a primit 3,5 milioane euro in schimbul unei baze de date cu persoane care isi tin averile ascunse.
Legislatia romaneasca, astazi
Legislatia romanesca ofera posibilitatea procedurala ca o persoana sa sesizeze Fiscul sau organele de cercetare penala de existenta unor posibile incalcari ale legii.
Citeste si:
De asemenea, conform art. 108 din Codul de procedura fiscala, organele fiscale au posibilitatea sesizarii organelor de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni. "Insa, in conditiile in care cheltuirea banului bugetar este atat de iresponsabil efectuata, sentimentul zadarniciei devine coplesitor, iar tendinta care se manifesta in randul contribuabililor nu este una de responsabilizare si conformare, ci dimpotriva, una de greva fiscala", opineaza Luisiana Dobrinescu, avocat in cadrul Dobrinescu Dobrev.
Concluzia sa este elocventa: ce bun ca fiecare dintre noi ar avea ceva de denuntat, cat timp la capatul celalalt nu este nimeni care sa asculte cu adevarat?
Citeste si BIG BROTHER: statul te vrea informator!
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
