Un raspuns rapid la capriciile climatice poate nu numai sa usureze situatia sinistratilor, ci chiar sa micsoreze pierderile economice generate de dezastru

Folosirea de catre administratiile locale sau centrale a platilor prin card genereaza economii de milioane sau chiar miliarde de dolari.

Utilizarea cardului este de obicei asociata activitatilor desfasurate de persoanele fizice si de companii si mai putin activitatii autoritatilor statului, care de multe ori chiar nu fac mai nimic pentru a promova plata prin card (vezi si atitudinea guvernului PSD din perioada 2000-2004, care nu a reusit nici macar implementarea la nivelul companiilor de stat ce lucreaza cu publicul, a echipamentelor pentru acceptarea platilor cu cardul).

Cu cel putin 5-10% pot fi reduse cheltuielile guvernamentale legate de achizitia unor bunuri necesare desfasurarii activitatii administratiei locale si centrale, in cazul in care este folosit cardul pentru plata acestor produse, se arata intr-un studiu al Visa International, organizatie de plati multinationala ce deruleaza la nivel global peste 2.000 de programe de implementare a platilor prin card impreuna cu guvernele unor tari din intreaga lume. Explicatia este cat se poate de simpla: procedurile de achizitie se simplifica in mod dramatic, raportarile se fac automat si tone intregi de hartie pot lua alte destinatii. In plus, achizitia de bunuri si servicii de catre administratie devine mult mai transparenta. Spre exemplu, la o valoare a achizitiilor de 20 de miliarde de dolari anual, economiile realizate de guvernul SUA au fost de 1,6 miliarde dolari, in vreme ce in cazul Marii Britanii s-au inregistrat economii de 5 milioane de lire si de un milion de coli de hartie, pe luna, prin utilizarea sistemului de realizare a achizitiilor guvernamentale prin intermediul cardului.

Transparenta totala a platilor

Deosebit de eficienta se dovedeste folosirea cardului in conditii extreme, cum ar fi producerea unor dezastre naturale, cand un raspuns rapid la capriciile climatice poate nu numai sa usureze situatia sinistratilor, ci poate limita chiar pierderile economice generate de dezastru. O arata exemplul Floridei in 2004. Astfel, in loc sa se astepte elaborarea unor rapoarte care sa constate efectele uraganelor, aprobandu-se ulterior cheltuielile care ar fi putut fi realizate pentru inlaturarea urmarilor sinistrului, administratia locala, pompierii si politia au putut utiliza o serie de carduri pentru achizitionarea de materii prime, materiale, hrana si combustibili prin distribuirea la anumite persoane din aceste structuri a unor carduri si activarea pentru acestea a optiunii "raspuns de urgenta", optiune ce permitea extinderea plafoanelor de cheltuieli la valori mult mai mari decat in mod obisnuit. Ulterior, prin citirea rapoartelor de tranzactionare se poate vedea destinatia fondurilor pentru fiecare utilizator in parte. Datorita posibilitati de monitorizare prin generarea de rapoarte electronice frauda nu este posibila, in cazul aparitiei unui astfel e eveniment, vinovatul fiind detectat imediat. Reluand exemplul Floridei, a existat pentru intregul an 2004 un singur caz de incercare de fraudare: un pompier a utilizat 96 de dolari la o benzinarie, in interes personal.

Un astfel de procedeu elimina timpii morti de-a lungul unui lant decizional in general, deosebit de complex, fapt ce permite chiar limitarea unor pierderi si in plus, conduce la realizarea de economii prin faptul ca nu sunt achizitionate si nu ajung la fata locului decat bunuri care sunt necesare echipelor de interventie sau sinstratilor. Spre exemplu, echipajele dislocate la fata locului pot merge la cele mai apropiate benzinarii pentru a alimenta, nefiind astfel necesara aducerea de combustibil in cantitati mari, in zonele calamitate, combustibil din care sa se consume doar o parte, restul urmand a fi carat inapoi, ulterior (fapt ce implica bineinteles, o serie de cheltuieli suplimentare).

O alta modalitate prin care administratia locala sau centrala poate beneficia de pe urma utilizarii cardurilor este si aceea legata de posibilitatea de a distribui beneficiile sociale, alocatiile pentru copii, banii de somaj si de a gestiona reducerile pentru studenti sau pensionari.

Baze de date actualizate

In 2002, Visa impreuna cu Banca Moscovei au adaugat o aplicatie de plata Visa cardului de acces la sistemul de metrou al Moscovei, card ce a fost introdus initial in 1998. Ca urmare a implementarii cu succes si a lansarii cardului de calatorie cu cip, Primaria Moscovei a extins programul pentru a permite oamenilor care primeau beneficii sociale, de exemplu pensionari, studenti, veterani, sa isi colecteze aceste beneficii si sa isi foloseasca cardul pentru a avea acces si la reducerile si gratuitatile oferite de stat.

Cardul social al Moscovei reprezinta la ora actuala cea mai dezvoltata tehnologie de card cu cip de pe piata. Cele 20.000 de carduri emise la inceputul acestui an au interfata dubla, ceea ce inseamna ca au atat o parte de contact care este folosita in timpul tranzactiilor de plata precum si o fata fara acces la datele personale care permite folosirea cardului la metrou. Pentru autentificarea cipului in timpul aplicatiei de plata, se foloseste autentificarea de date dinamica (DAA). DAA este cea mai securizata metoda de autentificare a cipului, deoarece foloseste date dinamice specifice tranzactiei, de fiecare data cand cardul este folosit. Aceste carduri au fost achizitionate prin programul Visa Smart Breakthrough, o initiativa Visa care urmareste sa stabileasca relatii cu vanzatori pentru a reduce costurile migrarii la cip.

In urma programului de carduri, Primaria Moscovei a reusit sa actualizeze multe dintre sistemele de date care erau pastrate pe hartie, prin computerizare si prin crearea unei singure baze de date pentru beneficiile sociale. Aceasta baza de date, Registrul Social al Moscovei, este folosita pentru a tine evidenta fiecarui beneficiar si a beneficiilor pe care acestia le primesc. Registrul ofera astfel o punte de legatura intre diferitele departamente guvernamentale si s-a dovedit vitala pentru succesul cardului social al Moscovei.

Consiliul Primariei Moscovei si-a redus semnificativ costurile de administrare si a imbunatatit controlul administrativ al sistemului social. Posesorii de carduri pot astfel acum sa aprecieze viteza mare, securitatea si comoditatea platilor electronice. Programul a contribuit deasemenea si la imbunatatirea serviciilor si la reducerea fraudei in cateva modalitati surprinzatoare: de exemplu metroul Moscovei a inregistrat cresteri de 20% ale profitului din folosirea cardului - prin reducerea fraudelor si a costurilor de mentinere si prin cresterea incasarilor. Mai mult, programul extinde serviciile bancare obisnuite la toti beneficiarii, ceea ce conduce la mentinerea fondurilor in depozitele bancare pentru o mai lunga perioada de timp, aducand astfel beneficii economiei in general.

Proiectul va fi extins, conform oficialilor Visa in Georgia, precum si in alte tari din Fosta Uniune Sovietica.

Beneficiile clientului sunt maximizate

"Cardul social are un potential foarte mare si in Romania, mai ales in contextul pregatirilor actuale care se fac pentru migrarea la cip. Exemplul Metrorex din Bucuresti ne arata deschiderea pietei romanesti pentru a tine pasul cu dezvoltarile tehnologiei, or Visa este lider in aplicatiile tehnologice pentru sistemele de plata. Mai mult, cu o piata de plati in plin proces de maturizare, bancile sunt puse in fata unei mari cereri de a oferi clientilor solutiile necesare nevoilor acestora. Exemplul cardului social din Moscova ne arata modul in care o astfel de solutie de plata maximizeaza beneficiile clientului, mentine fondurile in banci si in acelasi timp imbunatateste semnificativ administratia publica si reduce fraudele"
Catalin Cretu, Area Manager pentru Romania si Bulgaria, Visa International CEMEA