Operatiunile efectuate de BNR in ultimele doua saptamani pe piata valutara au ca obiectiv limitarea adancirii deficitului de cont curent si mentinerea unui grad ridicat de impredictibilitate, care sa descurajeze fondurile speculative, considera analistii pietei, citati de Mediafax. La numai doua zile dupa anuntul oficial privind decizia Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei de trecere la tintirea directa a inflatiei (n.r. - 8 august), banca centrala si-a facut aparitia in piata valutara. Interventia a urmarit deprecierea monedei nationale, dupa castigul semnificativ in raport cu euro din luna iulie si prima parte a lui august.

Cumpararile de valuta au continuat agresiv timp de mai mult de o saptamana, dealerii estimand un volum de cumparari, pe parcursul a sase sedinte de tranzactionare, de peste un miliard de euro. In ciuda acestor cumparari masive au fost observate dese schimbari de trend, in sensul reluarii aprecierii leului, imediat dupa retragerile bancii centrale din piata. Euro a urcat de la 3,4 lei la momentul primei interventii pana la un maxim de putin peste 3,6 lei. De altfel, in foarte putine momente banca centrala a continuat cumpararile peste pragul de 3,6 lei/euro. La inceputul saptamanii trecute, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat public ca operatiunile derulate de banca centrala nu au un obiectiv imediat, ci urmaresc, pe termen lung, atingerea tintei de inflatie. Analistul economic Dragos Cabat considera ca introducerea strategiei de tintire directa a inflatiei este un punct de turnura in politica monetara a bancii centrale. "Cheia noii politici monetare sta in increderea pietei in deciziile BNR: daca piata valideaza pe termen lung miscarile facute de banca centrala, atunci mersul economiei poate fi estimat cu suficienta precizie", considera Cabat.

La randul sau, Radu Craciun, analist la ABN Amro, considera ca logica BNR indusa de guvernator a fost urmatoarea: aprecierea leului ar putea sa aduca anumite beneficii pe termen scurt in ceea ce priveste inflatia, dar impactul asupra deficitului extern ar putea sa fie negativ pe termen lung. "Un deficit in crestere, care ar sfarsi prin a fi reflectat intr-o depreciere a leului, ar duce la ratarea tintei de inflatie in 2006, care, la urma urmei, este cea mai importanta din perspectiva noii strategii", considera Craciun.

Intarirea puternica a leului poate duce la o depreciere brutala in viitor

Analistul economic Florian Libocor aduce pe langa ratiunea unei interventii pentru a preveni adancirea deficitului de cont curent si teoria nesustenabilitatii aprecierii mult prea rapide a leului. "Nu spun ca BNR are o tinta de curs, dar nici ritmul alert de apreciere a leului nu este in concordanta cu ceea ce se intampla in economie. Si nu trebuie uitat ca extraoferta de valuta au adus-o cu precadere potentialul speculativ intuit in economia romaneasca si liberalizarea contului de capital", a explicat Libocor. Dragos Cabat explica logica unei interventii pentru prevenirea aprecierii exagerate a monedei nationale. Astfel, chiar daca intarirea leului pare pe termen scurt o parghie dezinflationista, prin efectele asupra deficitului de cont curent si prin lipsa bazei fundamentale a cursului de schimb actual, se produc premisele unei brutale deprecieri a leului in viitor. Analistii citati se asteapta in continuare la interventii masive din partea BNR, insa sub forme diversificate. "In conditiile actuale, BNR nu are alta alternativa decat sa continue sa apere nivelul cursului. O cedare ar duce la aprecierea leului, ceea ce ar valida toate castigurile pe care le-au anticipat fondurile speculative intrate in Romania", a argumentat Craciun.

Cursul de schimb al leului in raport cu euro a revenit pe un trend ascendent. Dupa ce la jumatatea saptamanii trecute leul s-a devalorizat pana la 3,5905 lei/euro, si-a revenit treptat castigand mai mult de cinci bani (500 de lei vechi). Ieri, Banca Nationala a anuntat un curs de referinta de 3,5373 lei/euro.