In prezent, resursele de finantare in valuta atrase de banci, care au scadenta reziduala de peste doi ani, sunt de circa 2 miliarde euro, potrivit unor experti din mediul bancar, din care bancile nu vor mai trebui sa tina la banca centrala 40%, dupa intrarea in vigoare a deciziei.

Analistii au estimari diferite, insa, asupra sumelor pe care decizia de marti a BNR le va lasa, din mai, la dispozitia bancilor, dar atrag atentia ca este vorba de sume mici, deoarece finantarile pe termen lung atrase in prezent de banci sunt reduse.

"Nu este o suma foarte mare, vorbim de aproximativ 500 de milioane euro, in conditiile in care majoritatea pasivelor atrase sunt pe termen scurt", a estimat, citat de NewsIn, consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, a explicat ca majoritatea depozitelor atrase in prezent de banci sunt pe termen scurt, de circa 3 luni, iar finantarile acordate de bancile mama bancilor locale sunt in mare parte pe cel mult un an, nu pe doi.

"Gestul BNR e simbolic, iar impactul va fi la fel de simbolic, deoarece majoritatea surselor de finantare folosite de banci sunt pe perioade scurte de timp", a spus Libocor.

Cu timpul, insa, bancile vor incerca sa isi rescadenteze resursele atrase pe termen scurt si mediu si sa le transforme in pasive pe termen lung, sustin cei mai multi analisti.

"Nu este important efectul imediat, ci cel pe termen mai lung. Ca urmare a deciziei, bancile vor face un transfer al scadentelor catre cele pe termen lung", considera economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

El se asteapta ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta, de la nivelul actual de 40%, insa "in functie de cat de repede va reusi piata sa absoarba acesti bani".

Pe termen scurt, impactul in piata al scaderii RMO, subliniaza multi economisti. "Chiar si guvernatorul BNR daduse semnale in aceasta privinta", a spus Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania, pentru NewsIn.

BNR explica decizia: Pentru a asigura creditarea sectoarelor cu potential pe termen lung


BNR a hotarat reducerea la 0 a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala peste 2 ani pentru alinierea la standardele BCE si asigurarea creditarii sustenabile a economiei, vizand sectoarele cu potential pe termen mai indelungat, arata comunicatul BNR.

"In scopul alinierii graduale la standardele Bancii Centrale Europene si al asigurarii unei creditari sustenabile a economiei romanesti, vizand sectoarele cu potential de dezvoltare pe termen mai indelungat, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat reducerea la zero a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009", se mai precizeaza in comunicatul detaliat.

Totodata, BNR a hotarat mentinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si al celei aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit.

De asemenea, BNR precizeaza ca implementarea mix-ului echilibrat de politici macroeconomice convenit in cadrul aranjamentului preventiv de finantare externa de la organismele financiare internationale va permite ajustarea graduala si prudenta a politicii monetare in concordanta cu reluarea procesului de dezinflatie si consolidarea stabilitatii financiare.

Romania a apelat la un pachet de finantare de aproape 20 miliarde euro, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 de la Comisia Europeana si cate un miliard de euro de la Banca Mondiala si BERD.

BNR mai subliniaza ca "va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic global astfel incat, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, sa asigure atingerea obiectivelor de realizare si mentinere a stabilitatii preturilor pe termen mediu si de stabilitate financiara".

In cadrul sedintei de ieri, BNR a decis si mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 10% pe an si a reiterat ca va continua sa utilizeze activ operatiunile de piata, "in vederea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar".

"Analiza celor mai recente date statistice releva majorarea ratei anuale a inflatiei si incetinirea cresterii economice ca efect al reducerii exporturilor si a finantarilor externe pe fondul adancirii crizei economice si financiare pe plan mondial", se mai precizeaza in comunicatul bancii centrale.

Rata anuala a inflatiei a crescut la nivelul de 6,89% in luna februarie 2009, fata de 6,3% in decembrie 2008, in conditiile majorarii unor preturi administrate si ale combustibililor, precum si a tarifelor serviciilor pe fondul deprecierii monedei nationale, ca urmare a accentuarii aversiunii fata de risc a investitorilor fata de economiile din Europa Centrala si de Est.

In plan monetar, "se evidentiaza o relativa stagnare a intermedierii in conditiile incetinirii semnificative a expansiunii creditului acordat sectorulului privat", mai subliniaza BNR.

"Factorii mentionati anterior releva necesitatea mentinerii unei atitudini prudente a politicii monetare, in contextul nevoii de a continua ajustarea deficitului extern catre niveluri sustenabile pe termen mediu, si de a evita volatilitatea excesiva a cursului de schimb", se mai precizeaza in comunicatul detaliat.

Deficitul de cont curent s-a corectat anul trecut la 12,2% din PIB, de la aproape 14% din PIB in 2007. Pentru 2009, consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru a estimat ca ajustarea poate continua pana la 8, chiar 7% din PIB.

Potrivit calendarului anuntat, urmatoarea sedinta de politica monetara a BNR va avea loc in data de 6 mai 2009, cand va fi analizat noul raport trimestrial asupra inflatiei.

BNR a analizat si aprobat scrisoarea de intentie transmisa FMI

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a analizat si aprobat scrisoarea de intentie transmisa Fondului Monetar International (FMI), ce fusese aprobata si de Guvern pe 25 martie, in ultima zi a misiunii FMI la Bucuresti, a anuntat BNR.

Scrisoarea de intentie transmisa FMI vizeaza obtinerea unui aranjament de finantare externa cu institutiile financiare internationale si Uniunea Europeana.

Scrisoarea de intentie privind imprumutul extern a ajuns la FMI, unde va fi analizata de departamentul juridic al institutiei, urmand ca documentul sa fie trimis inapoi autoritatilor romane la inceputul lunii aprilie, in vederea semnarii acordului, potrivit unor reprezentanti ai Guvernului.

Guvernul a aprobat pe 25 martie scrisoarea de intentie privind contractarea imprumutului extern.