In cadrul viitorului parteneriat public - privat, primaria va pune la dispozitie domeniul public, in timp ce partenerul va asigura finantarea, proiectarea, executia, administrarea si dezvoltarea retelei metropolitane. Parteneriatul va dura 49 de ani, insa PMB nu a selectat inca compania care va dezvolta proiectul.

Implementarea proiectului va cuprinde 3 etape prezentate de Radu la seminarul Infrastructura de Telecomunicatii - Suport pentru dezvoltarea Sistemelor Inteligente de Transport. Prima etapa, ce va debuta in februarie 2007, consta in construirea unei retele intr-o zona pilot din Centrul istoric al capitalei, cu termen de realizare in 2008. A doua etapa cuprinde realizarea pana in 2010 a retelei de distributie si a bransamentelor pe intreg teritoriul Bucurestiului. Radu a estimat tot la 100 de milioane de euro si lucrarile din aceasta etapa. Extinderea retelei in intreaga zona metropolitana, ultima etapa, are termen de realizare anul 2014.

Netcity va implementa conceptul "fiber to the home", adica un sistem deschis de servicii cu o viteza de minimum 1 Gbps la beneficiar. Primaria isi propune astfel, sa creeze premisele includerii telecomunicatiilor din Bucuresti in cadrul serviciilor publice, punand bazele "societatii informationale" la nivelul Bucurestiului.

Prea multe cabluri pe stalpi

In opinia directorului executiv "pana in prezent, fiecare societate, publica sau privata, si-a dezvoltat propria retea de telecomunicatii, avand ca efect o dezvoltare haotica si inestetica data de cablurile care incarca stalpii capitalei". Reteaua metropolitana de fibra optica va asigura servicii de inchiriere de linii cu infrastructura superioara pentru toti operatorii interesati, va elimina dispunerea aeriana a cablurilor si va oferi acces la informatie la preturi reduse pentru utilizatorul final, considera Radu.

"Fac un apel catre administratorii retelelor din Bucuresti sa isi declare amplasarea cailor de comunicatie oriunde s-ar afla dispuse; majoritatea retelelor amplasate aerian sunt ilegale, fara autorizatie de constructie, iar proprietarii lor nu platesc taxa de ocupare a domeniului public", a declarat Radu citat de NewsIn, vizand retelele de cartier.

Directorul de marketing al asociatiei retelelor de cartier - Interlan, Nicolae Duicu a declarat pentru NewsIn ca pana acum primaria a refuzat sa dea orice fel de autorizatie din lipsa cadrului legislativ. "Cu toate acestea, retelele de cartier sunt partenere de negociere cu primaria capitalei in cadrul proiectului Netcity: am pus la dispozitia administratiei publice toate traseele noastre de cablu cu fibra optica."

Citeste si:

"Sunt sceptic in ceea ce priveste ducerea la bun sfarsit a proiectului Netcity, in special pentru ca e vorba de primaria capitalei", a declarat Duicu. Pana in 2014 tehnologia informatiei va evolua si vor aparea solutii mai putin costisitoare, iar in momentul de fata retelele de cartier, in termeni absoluti, au cel mai redus pret al accesului la informatie, a opinat Duicu.

Broadband-ul a crescut cu 900%

Serviciile de furnizare de internet de banda larga pentru utilizatorii individuali au crescut anul trecut cu o rata de aproximativ 900%, iar numai in Bucuresti, retelele de cartier controleaza o cota de piata de peste 13%.

Asociatia Interlan a fost fondata la sfarsitul anului 2004 avand un numar initial de 10 membri. in timp, retelele de cartier au devenit o alternativa economica a cererii de informatie si comunicatie electronica, devenind adevarati furnizori de internet locali.

Interlan a adunat pana in prezent in randurile sale un numar de 35 de membri, alti 15 aflandu-se in curs de aderare. Cele 35 de companii ofera servicii de acces la Internet pentru aproximativ 50.000 de utilizatori casnici din Bucuresti.

Asociatia a fost infiintata atat pentru a oferi ajutor retelelor de cartier sub forma consilierii legale si tehnice, cat si pentru a urmari si promova obiectivele comune ale companiilor membre, unul din obiectivele asociatiei pe viitor fiind in impunerea un brand Interlan pe piata furnizorilor de servicii internet din Bucuresti.