Cu pietele la marginea prapastiei din cauza muntilor de datorii formati in Europa si Statele Unite in timpul crizei financiare mondiale, 17 detinatori ai premiului Nobel in economie s-au reunit in aceasta saptamana pe insula Lindau de pe lacul Constance din sudul Germaniei, pentru a discuta despre disciplina economica.

Intre participanti se afla Joseph Stiglitz, care a primit premiul Nobel in 2001, pentru activitatea sa privind reactia pietelor la informatiile asimetrice, Myron Scholes, laureat in 1997 pentru activitatea in domeniul instrumentelor derivate, si Robert Mundell, castigator in 1999 al distinctiei pentru analiza sa in domeniul valutar.

"Nu cred ca euro este in pragul prabusirii. Europa trebuie sa mearga inainte, spre un echivalent al Statelor Unite", a aratat Mundell.

Turbulentele financiare sunt departe de linistita Lindau, unde participantii la conferinta savureaza bauturi reci pe terasa centrului de conferinte de pe malul lacului.

Discutiile au fost insa intense. Subiectele majore de discutie au fost incetinirea cresterii economiei americane si daca o a treia runda de relaxare monetara cantitativa, din partea Rezervei Federale (Fed), ar fi de ajutor. Majoritatea participantilor cred ca nu.

Discutiile au fost aprige si in privinta stimulilor economici versus austeritate, dar criza din zona euro si pericolul spargerii uniunii monetare au dominat intalnirea.

"Este foarte greu sa separi niste oua batute", a spus Stiglitz, recunoscand ca au loc discutii daca exista "o modalitate optima de destramare a zonei euro".

El a aratat ca economistii incep sa creada ca ar fi mai bine pentru Germania sa plece, decat pentru Grecia.

Daca tari indatorate precum Grecia ar iesi din zona euro, monedele lor nationale s-ar devaloriza, ceea ce ar face mai dificila rambursarea datoriilor denominate in euro.

In schimb, o tara bogata cum este Germania ar fi intr-o pozitie mai avantajoasa sa isi plateasca datoriile, intrucat moneda sa s-ar aprecia probabil fata de euro.

Astfel, problemele legate de iesirea din uniunea monetara ar fi mult mai mici in cazul Germaniei.

Citeste si:

Nimeni nu a spus insa daca zona euro ar mai avea vreun sens in lipsa Germaniei.

Lansarea proiectului monedei unice in 1999 a fost un triumf al politicului fata de economic. Numerosi analisti au pus sub semnul intrebarii, in acel moment, daca un grup de tari poate avea o moneda unica si o politica monetara comuna fara sa renunte la suveranitatea asupra bugetelor.

Aceste temeri initiale par acum profetice. Dupa o prima decada de succes, zona euro se afla intr-o criza existentiala.

Trei dintre membrii zonei euro, Grecia, Irlanda si Portugalia, au solicitat sprijin financiar international, iar alte tari, precum Spania si Italia, sunt in pericol.

Intre timp, in Germania creste opozitia pentru alte programe de salvare.

Peste drum de centrul de conferinte, pe zidul orasului vechi din Lindau sunt agatate banere cu texte precum "Lumea nu este de vanzare", "O alta Europa pentru o alta lume" si "Rusine economistilor cu premiul Nobel, care au adus lumea la pamant cu teorii neoliberale".

La conferinta, tonul este mai optimist.

"Este nevoie de o criza reala pentru a avea reforme reale", a declarat Edward Prescott, care primit premiul Nobel in 2004, impreuna cu Finn Kydland.

El a adaugat ca este nevoie de mai mult decat un bandaj.

"Sunt optimist. Europa trebuie sa se reformeze. Se vor aseza la discutii, vor cadea de acord si vor aplica reformele. Apoi, Europa va inregistra un boom economic si va depasi Statele Unite", a conchis Prescott.