CJUE lasă la latitudinea statelor membre dacă interzic sau nu funcțiile din Waze sau Maps
O decizie a CJUE pune în brațele statelor naționale decizia de a cere aplicațiilor ca Waze sau Google Maps să oprească serviciul care le permite șoferilor să raporteze, în sistemele de navigație integrate, prezența aparatelor radar și a echipajelor de poliție. În prezent, această funcție este populară printre șoferi, din motive lesne de înțeles.
Totul are legătură cu o speță în care CJUE a venit cu o poziție finală în 16 iunie, procesul fiind deschis de compania Coyote System împotriva statului francez. Această firmă oferă sevicii similare cu cele Waze sau Maps, dar nu la fel de populare. Poliția din Hexagon și autoritățile centrale doresc blocarea acestui tip de funcții, indiferent de cine este în spatele aplicațiilor de tipul Waze sau Maps.
Compania Coyote a contestat această măsură, considerând că legea încalcă drepturile și libertățile cetățenești, dar Waze și Google Maps nu au fost părți implicate direct în proces. Conform CJUE, jurisprudența europeană ar permite statelor membre să ia decizia de blocare sau interzicere a acestor funcții, dar totul depinde de dorința statelor, în timp ce CJUE nu va impune o măsură specifică. „Statele membre pot interzice retransmiterea informațiilor referitoare la anumite controale rutiere pe teritoriul lor”, se arată în decizia CJUE.
Cum funcționează raportarea radarelor și a poliției pe Waze sau Maps
Utilizatorii acestor aplicații pot să semnaleze prezența, într-un anumit loc, a unui echipaj de poliție, a unui radar fix sau a unui radar mobil. Waze îți permite să arăți și dacă radarul se află pe sensul pe care te deplasai tu sau dacă se află pe sensul opus, iar ceilalți șoferi care folosesc aplicația și ajung în zona unde ai indicat tu că se află forțele de ordine pot vedea asta.
Ulterior, ceilalți șoferi sunt întrebați de aplicație dacă radarul sau echipajul de poliție este în continuare acolo sau dacă a plecat, pentru ca informația să rămână la zi. Dacă îndeajuns de mulți șoferi indică faptul că poliția nu mai este acolo, avertizarea de pe hartă dispare. Oricine poate introduce o astfel de avertizare pentru ceilalți șoferi care folosesc Waze/Maps și, de asemenea, oricine poate semnala că avertizarea nu mai este la zi.
În funcție de setările proprii din aplicații, poți să fii avertizat sonor sau prin avertizări pe ecran că se apropie un radar sau o mașină de poliție, într-o marjă de timp care depinde și în funcție de viteza cu care te deplasezi. Practci, aceste funcții au înlocuit vechile flashuri din sens opus, tradiționala metodă a șoferilor din sens opus care au trecut de un radar să-i anunțe pe ceilalți, care urmează să întâlnească radarul, că ar trebui să reducă viteza. Această practică este deja ilegală.
De asemenea, tot ilegale sunt și detectoarele de radar, aparate populare mai ales în anii 2000, înaintea aplicațiilor de GPS pe telefon. GPS-urile dedicate nu aveau astfel de funcții cum sunt cele de pe Waze/Maps, deci aveai nevoie de un detector de radar dedicat, dacă voiai să ai idee când ești în apropierea unui radar, deși aceste sisteme au fost rapid trecute în ilegalitate. Ele au continuat să rămână populare până ce poliția s-a dotat cu radare ce nu mai erau „găsite” de detectoare.
Alternativ, șoferii se informau și cu ajutorul sistemelor de emisie recepție, având stații cu are intrau pe canalele de comunicare ale șoferilor de TIR, care ocazional mai anunțau și prezența radarelor. Această practică era obișnuită mai ales printre șoferii de mașini mici care făceau drumuri lungi prin țară.
Hotărârea CJUE nu obligă pe cei de la Google sau pe Waze să dezactiveze această funcție, însă permite Guvernului sau Parlamentului să modifice legea actuală și să impună restricții în ceea ce privește acest gen de alerte. Pro Motor arată că, deja, „în unele țări europene există deja restricții privind aplicațiile sau dispozitivele care avertizează șoferii asupra controalelor. De exemplu, Franța și Germania impun reguli foarte stricte în această privință.”
