Liderii UE se apropie de un acord privind finantarea Fondului de Stabilitate

Deciziile finale au fost amanate pana la un nou summit, convocat miercuri, iar marimea pierderilor creditorilor privati ai Greciei ramane un subiect sensibil, care genereaza divergente largi la varful UE.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy a cedat in fata opozitiei Germaniei fata de folosirea de fonduri nelimitate de la Banca Centrala Europeana (BCE) pentru combaterea crizei. Zona euro ar putea apela la economiile emergente, precum China si Brazilia, pentru sprijin financiar pe piata obligatiunilor de stat.

"Mai este de lucru si de aceea vom lua deciziile in summit-ul de miercuri", a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

El a aratat ca liderii UE au cerut Italiei sa vina in aceata saptamana cu un plan mai convingator de implementarea a reformelor economice structurale pentru a-si consolida potentialul de crestere.

"De acum pana miercuri, unii membrii ai Consiliului European vor trebui sa-si convinga colegii ca tara lor implementeaza integral masurile promise", a spus oficialul.

Dupa Grecia, Portugalia si Iranda, pietele si-au indreptat atentia catre Italia, a carei datorie publica uriasa, combinata cu un deficit bugetar ridicat si o crestere economica slaba, risca sa devina urmatoarea victima a crizei datoriilor de stat.

Intrarea Italiei in criza ar fi o catastrofa, deoarece economia italiana este a treia din zona euro, dupa Germania si Franta, iar datoria publica a tarii este de peste 1.800 miliarde euro.

Sarkozy a admis ca transformarea Fondului European de Stabilitate Financiara intr-o institutie bancara care s-ar putea imprumuta apoi de la BCE nu va avea succes, deoarece atat Germania, cat si Banca Centrala se opun acestei variante.

Cancelarul german Angela Merkel a aratat ca au mai ramas in discutie doua optiuni pentru cresterea resurselor financiare ale Fondului de Stabilitate, iar niciuna dintre ele nu implica BCE. Vam Rompuy a spus insa ca implicarea BCE intr-o forma sau alta nu poate fi exclusa in totalitate.

Potrivit unor surse oficiale, solutia cu cele mai mari sanse de castig ar fi folosirea Fondului drept parghie pentru acordarea unor garantii partiale investitorilor care achizitioneaza obligatiuni italiene si spaniole, creand in acelasi timp un vehicol special care sa atraga fonduri de la marile economii emergente, pentru oferirea de garantii pentru obligatiuni de pe piata secundara.

Liderii UE au avizat un cadru legislativ larg pregatit de ministrii Finantelor privind recapitalizarea bancilor, care au nevoie, potrivit autoritatilor europene, de 100-110 miliarde euro pentru a face fata pierderilor care vor fi inregistrate pe datoria de stat a Greciei si a altor state de la "periferia" zonei euro.

Liderii UE au pierdut o buna parte a summit-ului pe probleme de procedura, dupa ce Marea Britanie si Polonia au insistat ca toate cele 27 de state membre, inclusiv cele 10 care nu sunt in zona euro, sa fie implicate in totalitate in reactia la criza. Premierul britanic David Cameron a aratat ca exista riscul ca membrii zonei euro sa inceapa sa ia decizii care vor afecta intreaga piata UE.

Ministrii Finantelor din zona euro, care au participat vineri si sambata la sedinte pregatitoare pentru summit-ul UE, au aprobat transa de 8 miliarde euro din imprumutul pentru Grecia si au convenit sa ceara creditorilor privati ai statului elen sa accepte o pierdere mult mai mare pe obligatiunile detinute.

Un studiu de sustenabilitate a datoriei Greciei, efectuat de institutiile financiare internationale, releva ca statul elen are nevoie de o reducere cu 50-60% a datoriilor catre creditorii privati.

O sursa bancara germana a aratat ca bancile s-au oferit sa accepte o pierdere voluntara de 40%, insa guvernele insista pentru 60%.

Bancile si ceilalti creditori privati ai Greciei au acceptat in iulie o pierdere de 21% din valoarea obligatiunilor de stat elene cu maturitatea pana in 2020, in valoare totala de 135 miliarde euro.

Reducerea datoriilor Greciei va necesita insa scheme de sprijin pentru bancile europene, care ar avea nevoie, potrivit Autoritatii Bancare Europene, de recapitalizari de 100-110 miliarde euro pentru a ajunge la o rata a capitalului de rang intai de 9% din activele ponderate la risc.

Ministrii Finantelor au convenit sa dea bancilor termen pana in iunie 2012 sa ajunga la acest prag, in primul rand prin atragerea de fonduri de la investitorii privati. Daca nu vor reusi sa se recapitalizeze din piata, bancile vor putea apela mai intai la autoritatile locale, apoi la Fondul European de Stabilitate Financiara.

Totusi, surse europene au declarat ca cifra pare sa includa suma de 46 miliarde euro deja alocata Irlandei, Greciei si Portugaliei pentru sprijinul bancilor, in cadrul acordurilor de finantare externa incheiate de cele trei state cu UE si FMI.