"Fondurile de pensii reprezinta deja, in intreaga lume, una dintre cele mai numeroase si mai importante clase de investitori. Strategiile lor de investitie pe termen lung, ca si optiunile lor in privinta portofoliilor de detineri, influenteaza deja semnificativ preturile de pe pietele financiare internationale", a declarat, marti, Jose Manuel Gonzalez-Paramo, membru in consiliul executiv al BCE, citat de Investment & Pensions Europe (IPE).

"Se poate estima ca, in viitor, fondurile de pensii vor deveni actionari importanti in multe companii de top ale lumii, iar acest fapt va avea repercursiuni asupra asupra structurilor corporative, a optiunilor de investitie, a politicilor de acordare a dividendelor si, in general, asupra guvernantei corporative si asupra felului in care sunt conduse companiile", a mai spus Gonzalez-Paramo, citat de NewsIn.

In opinia oficialului Bancii Centrale Europene, politicile de investitie ale administratorilor de fonduri de pensii vor tine din ce in ce mai mult seama de optiunile indiviuale ale celor care contribuie la fondurile de pensii, in ceea ce priveste profilul de risc al acestora.

"De exemplu, ne putem astepta ca, pe masura ce un numar din ce in ce mai mare de oameni se apropie de varsta pensionarii, portofoliile de investitii ale fondurilor de pensii cu contributii fixe sa se concentreze asupra activelor cu grad scazut de risc", a explicat Gonzalez-Paramo.

"Inovatiile financiare ale administratorilor de fonduri de pensii ar putea transfera riscurile investitionale legate de rata dobanzii si de cea a inflatiei catre alti jucatori din piata, insa problemele legate de riscul de longevitate sunt mai complexe", a adaugat oficialul BCE.

"Riscul de longevitate este mult mai greu de atenuat, pentru ca nu dispune de o contrabalansare naturala. S-ar putea argumenta ca furnizorii de servicii de sanatate, ca si companiile farmaceutice specializate in produse destinate oamenilor in varsta, ar putea constitui factori naturali de atenuare a riscului de longevitate, intrucat aceste companii inregistreaza beneficii economice de pe urma faptului ca oamenii traiesc mai mult. insa aceasta industrie pare prea mica pentru a putea face fata acestei provocari", a mai spus Jose Manuel Gonzalez-Paramo.

Citeste si:

"Strategiile de dezvoltare a pietelor financiare trebuie sa tina seama de necesitatea de a atenua si de a transfera, atat riscurile asociate inflatiei si ratei dobanzii, cat si riscul de longevitate", a conchis reprezentantul Bancii Centrale Europene.

Potrivit directorului companiei de investitii Man Group, Stanley Fink, citat de BBC, piata financiara internationala va fi inundata de produse financiare derivate, create pentru a proteja fondurile de pensii fata de cel mai mare risc actual, care este longevitatea in crestere a populatiei.

"Ma astept ca, in anii urmatori, produsele derivate de investitii legate de longevitate sa cunoasca o puternica dezvoltare. Exista deja pe piata derivative legate de evolutiile meteorologice si de poluare", a mai spus directorul Man Group.

Potrivit publicatiei electronice Financiar Engineering News, primele astfel de derivative, denumite derivative de longevitate sau de supravietuire, au aparut, in Statele Unite, in anul 2001, sub forma unor obligatiuni ale caror fructificari anuale erau legate de indexul de supravietuire al unei anumite categorii de referinta a populatiei. Pe masura ce membrii acelui segment de referinta mureau, in mod gradual, nivelul platilor anuale efectuate pe baza acestor obligatiuni scadea, acestea devenind o buna metoda de diminuare a expunerii la risc a politelor emise de companiile de asigurari de viata.

Potrivit unui studiu din luna iulie 2006 al Comisiei de Politica Economica si al Comisiei Europene, nivelul cheltuielilor cu asigurarile sociale, in special cu pensiile publice, ale guvernelor europene sunt "extrem de sensibile" la rata de crestere a sperantei de viata in Europa si la cea a imbatranirii populatiei.

Cheltuielile guvernamentale pentru sustinerea pensiilor publice ar putea creste, in UE, cu 21%, pana in 2050, ajungand, de la un nivel de 10,6% din PIB, la 12,8% din PIB, potrivit aceluiasi studiu.