"In foarte multe cazuri, personalitati-cheie ale tarii noastre au vrut sa se sustraga datoriei lor de solidaritate pe care o reprezinta plata impozitelor practicand o evaziune fiscala catre Liechtenstein", a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Finante.

Una dintre aceste "personalitati-cheie" este deja cunoscuta: influentul sef al Postei germane, Klaus Zumwinkel, banuit ca a lipsit administratia fiscala de plata unui milion de euro. El si-a prezentat vineri demisia, dupa 18 ani la conducerea Postei germane, a doua zi dupa o spectaculoasa perchezitie la domiciliul si biroul sau.

Zumwinkel, care a anuntat vineri ca va renunta si la presedintia consiliilor de supraveghere ale gigantilor Deutsche Telekom si Postbank, si-a declarat disponibilitatea de a colabora cu justitia. "Ma voi implica activ in clarificarea problemelor referitoare la relatiile mele financiare private", a declarat el cotidianului de mare tiraj Bild.

Demisia emblematica a sefului Postei devenise "inevitabila", pentru ca plasa aceasta institutie intr-o situatie "dificila si insuportabila", dupa cum a apreciat cancelarul Angela Merkel. Scandalul "merge dincolo de ceea ce-mi puteam imagina", a marturisit ea.

Zumwinkel este totusi departe de a fi singura personalitate implicata. Potrivit Parchetului din Bochum, cel care se ocupa de caz, "cateva sute de persoane" au recurs la artificiul plasamentelor financiare "in special catre fundatii din Liechtenstein care par sa fi fost create pentru a servi evaziunii fiscale".

Potrivit unui purtator de cuvant al Ministerului Finantelor, este vorba despre "oameni cunoscuti si mai putin cunoscuti, in special persoane ale caror venituri sunt printre cele mai mari". Astfel, potrivit editiei online a revistei Focus, fundatia lui Zumwinkel din Liechtenstein numara in conturi 12 milioane de euro.

Totusi, in afara de seful Deutsche Post, niciun alt conducator al unei mari firme cotate la DAX, indicele actiunilor-vedeta ale Bursei din Frankfurt, nu este implicat in afacere, a asigurat procurorul Bernd Bieniossek, citat de cotidianul Süddeutsche Zeitung de sambata. Potrivit publicatiei, au fost emise 900 de ordine de perchezitie impotriva a circa 700 de suspecti, iar aceste ordonante ar urma sa fie puse in aplicare in saptamanile viitoare.

Citeste si:

Potrivit Tagesspiegel, care vorbeste despre investigatii ce se anunta a fi "cea mai ampla ancheta fiscala cunoscuta vreodata de Germania", frauda se refera in unele cazuri la sume "mult mai importante decat in cazul Zumwinkel".

Toate privirile se intorc de-acum catre Liechetenstein si in special catre banca LGT a familiei princiare. "Am aflat de importanta acoperire mediatica. Banca fiduciara LGT-Treuhand, al carei sediu este la Vaduz, face verificari", a declarat grupul bancar pentru AFP. LGT-Treuhand este o filiala a grupului LGT, specializata in crearea de fundatii.

Nu este pentru prima data cand micul principat apare in prim-planul unui scandal financiar in Germania. In 2000, in timpul uriasului scandal al fondurilor nedeclarate ale CDU (partidul conservator crestin-democrat), s-a scris mult despre conturile acestuia din Liechtenstein.

Ministrul de finante, Peer Steinbrück, a subliniat ca noul scandal risca sa lase urme. "Elitele sunt cele care provoaca prabusirea sistemului", iar "asemenea evenimente antreneaza reflexe protectioniste, conservatoare si implicand o politica de stat, ceea ce nu ne putem permite", a avertizat ministrul, citat de editia online a revistei Die Zeit.

Reputatia patronatului german a fost serios stirbita in ultimii ani de doua afaceri - cea de coruptie de la Volkswagen si cea a enormelor sume nedeclarate ale conglomeratului Siemens.

De altfel, ministrul economiei, Michael Glos, s-a alaturat lui Peer Steinbrück si cere sefilor de intreprinderi sa fie constienti de pericolul pe care il reprezinta evaziunea ficala pentru economia sociala de piata, potrivit presei germane. Patronatul trebuie sa "fie constient de functia sa de model pentru societate, fara de care economia sociala de piata nu va mai fi credibila", a declarat Glos pentru Bild am Sonntag. "Managerii nostri trebuie sa dezvolte o etica", iar economia trebuie sa instaureze "forte de autocuratare", a cerut ministrul economiei.

Colegul sau de la finante, Peer Steinbrück, a cerut, de asemenea, "formarea unei noi constiinte a managerilor", potrivit unui interviu publicat de Zeit online. "O persoana din aceasta categorie trebuie sa stie ce inseamna pentru cetateni recunoasterea unei evaziuni fiscale", a subliniat ministrul.