A fost o saptamana de foc pentru salariati, antreprenori, companii. Agitatia a inceput inca de joia trecuta, atunci cand premierul Mihai Tudose a anuntat ca noile masuri fiscale vor fi adoptate intr-o sedinta de Guvern care urma sa aiba loc vineri. Nu a mai fost sa fie asa. Dupa o serie de amanari si declaratii care se bateau cap in cap, ministrii au inceput "Revolutia fiscala" miercuri, atunci cand au adoptat, prin OUG, noul pachet de masuri fiscale, in ciuda protestelor care au avut loc in toata tara, duminica, dar si a avertismentelor venite din partea opozitiei si a mediului de afaceri.

Dupa un an cu PSD la conducere, romanilor le-a ajuns cutitul la os. Duminica, numai in Bucuresti au iesit in strada circa 20.000 de oameni. Alti mii de romani au protestat in orasele din tara. Cu totii erau nemultumiti de modificarile pe care Guvernul PSD le anuntase la Codul fiscal, dar si de schimbarile care inca se pregatesc pe Justitie.

In vreme ce oamenii scandau lozinci anti-Guvern, ministrul Educatiei, Liviu Pop, posta pe Facebook un citat al unui filosof care spunea ca "spiritele mediocre condamna de obicei ceea ce le depaseste intelegerea".

revolutia fiscala cum se vad protestele

Desi se anuntase o sedinta extraordinara a Guvernului luni, 6 noiembrie, pentru adoptarea pachetului, premierul Mihai Tudose nu mai era prea sigur de oportunitatea schimbarilor. Nu numai ca a trecut direct la “uitate” ideea sedintei extraordinare, dar a declarat, initial, ca e posibil ca nici miercuri sa nu fie pe ordinea de zi proiectul de Ordonanta de modificare a Codului fiscal.

Citeste si:
Coronavirus| Ce măsuri fiscale au luat mai multe state ale lumii
Coronavirus| Ce măsuri...

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, nu aflase de intentia premierului. Acesta sustinea ca OUG privind noile prevederi fiscale, inclusiv transferul contributiilor sociale de la angajator la angajati, va intra miercuri in sedinta de Guvern.

Premierul Tudose a facut declaratiile cu privire la amanarea masurilor fiscale in contextul in care inclusiv reprezentantii Asociatiei Municipiilor din Romania s-au declarat nemultumiti de intentia Guvernului, din cauza faptului ca ar duce la scaderea bazei de venituri a unui municipiu.
Gabriela Firea se plange ca ramane fara bani de statui Chiar si primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, este de parere ca modificarile fiscale nu vor aduce lucruri bune, pentru ca vor fi bani "mai putini" la buget pentru investitii.

revolutie fiscala modificari cod fiscal

revolutia fiscala

Citeste si:
Revolutia fiscala, retusata din nou! Vom avea stabilizare... din 2019
Codul Fiscal 2018: Revolutia...

Revolutia fiscala a inceput miercuri

Miercuri a fost ziua cea mare. In timp ce in fata Palatului Victoria protestau sute de oameni, Guvernul Tudose a aprobat “bulversarea fiscala”, mai exact, Ordonanta de modificare a Codului fiscal, care contine mutarea contributiilor de la angajator la angajat, taxa de “solidaritate” de 2,25% (redenumita “contributie asiguratorie pentru munca”), care ramane in sarcina angajatorilor, si reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

In plus, s-a adoptat un alt act normativ are prevede cresterea pensiei sociale la 640 de lei si a punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018, si majorarea indemnizatiei minime de crestere a copilului la 1.250 de lei, fata de 1.233 de lei, cat este in prezent, de la 1 ianuarie 2018. In acelasi timp, contributia care se vireaza la Pilonul II de pensii scade de la 5,1% la 3,7%.

In schimb, guvernul a amanat majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei, asa cum s-a promis. Ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, a declarat ca majorarea salariului minim va fi adoptata intr-o viitoare sedinta de Guvern.

Pe de alta parte, este cert ca procentul virat catre Pilonul II de pensii scade, de anul viitor, de la 5,1% la 3,7%, desi inca din anul 2016 ar fi trebuit sa ajunga la 6%, conform legii.

Citeste si:
Seful ANAT, despre criza de la Guvern: Dobre sa ramana la Turism
Seful ANAT: Mircea Dobre sa...

revolutia fiscala 2

In timp ce o buna parte dintre romani (angajati) se tem pentru viitorul lor si al familiilor lor, ca urmare a adoptarii masurilor fiscale, o alta parte traieste din inertie, fara sa aiba locuri de munca si fara sa isi doreasca macar unul. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat, joi, ca aproape 4 milioane de romani apti de munca nu au o slujba si nici nu cauta. Doar 10% ar fi dispusi sa munceasca, dar nu fac nimic in acest sens.

revolutia fiscala si forta de munca

“Avem o populatie inactiva de aproape 4 milioane de persoane cu varsta intre 15 si 64 de ani, care, desi sunt in varsta de munca, nu au si nici nu cauta un loc de munca si nici nu desfasoara activitati pe cont propriu sau cel putin nu declara. Din acestea, doar 10% ar fi disponibile sa munceasca, desi nu cauta o sluijba”, a avertizat Isarescu.

Potrivit datelor BNR, 50% din cei 4 milioane traiesc in mediul rural, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale si postliceale sau o scoala profesionala, pe ambele categorii oferta fiind deja excedentara. Pe de alta parte, 33% sunt persoane in varsta, mai dificil de (re)integrat. Problema este, insa, la cei mai tineri.

Sursa foto: Shutterstock.com / Artisticco

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Citește și
Iohannis critică MAI: Activitatea din ultimii ani, plină de deficiențe
Setari Cookie-uri