Situatia este evidentiata in Raportul trimestrial asupra inflatiei, prezentat joi de Mugur Isarescu. Potrivit acestuia, in prezent, pe piata muncii exista o prooblema structurala, respectiv un excedent de forta de munca cu pregatire la nivel primar-gimnazial, mai putin pregatita, iar acest excedent este in crestere. Totodata, la categoria de pregatire liceal, postliceal si profesional exista inca un excedent de forta de munca, dar in scadere, dar la forta de munca inalt calificata exista un deficit in crestere.

Doar 33% din cei care nu muncesc sunt in varsta

“Este ceva care ne poate ingrijora poate chiar mai mult. Avem o populatie inactiva de aproape 4 milioane de persoane cu varsta intre 15 si 64 de ani, care, desi sunt in varsta de munca, nu au si nici nu cauta un loc de munca si nici nu desfasoara activitati pe cont propriu, sau cel putin nu declara. Din acestea, doar 10% ar fi disponibile sa munceasca, desi nu cauta o sluijba”, a avertizat Isarescu.

Potrivit datelor BNR, 50% din cei 4 milioane traiesc in mediul rural, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale si postliceale sau o scoala profesionala, pe ambele categorii oferta fiind deja excedentara. Pe de alta parte, 33% sunt persoane in varsta, mai dificil de (re)integrat. Problema este, insa, la cei mai tineri.

“Din cei care ar putea sa fie itegrati, doar 80% sunt la scoala, ceilalti nefiind implicati in nicio activitate de educationala sau lucrativa”, a punctat guvernatorul.

In opinia sa, aceasta este o problema foarte serioasa. "Pentru mine, ca economist, este o mare problema sa ai 4 milioane de oameni excedent si sa spui ca ai excedent de cerere. Inseamna ca ai probleme serioase - 4 milioane de oameni pe care nu ii contabilizezi", a punctat Isarescu, mentionand ca BNR va adanci analiza in acest domeniu.

Cum defineste guvernatorul BNR lipsa apetitului romanilor pentru munca?

Mai mult, cei 4 milioane de inactivi reprezinta o masa inactiva constatnta de aproximativ 6 ani. “Fluxul net de persoane care (re)intra in activitate in ultimii 6 ani este nul. Deci avem o masa care este inactiva si stationara. Nu avem nici migratie interna a fortei de munca, din mai multe considerente. Probabil si infrastructura contribuie la aceasta situatie, dar si inclinatii derivate din obiceiuri, din tendinte sau dominante psiho-sociale”, considera guvernatorul BNR.

Totodata, Isarescu sustine ca aceasta reprezinta una dintre multiplele probleme structurale din economia romaneasca ce trebuie rezolvate, pentru ca Romania nu mai poate miza doar pe conjuctura externa pentru a tine in frau inflatia si ceilalti indicatori macroeconomici.

Guvernatorul a precizat, in prezentarea estimarilor privind inflatia, ca Romania a beneficiat de ajutor extern in evolutia inflatiei, respectiv preturile scazute din import. Insa el a atras atentia asupra faptului ca nici in tarile din care importam nu mai este deflatie, si, in aceste conditii, trebuie sa ne concentram pe problemele structurale din economie.

Asteptarile BNR in privinta inflatiei

Inflatia in Romania este in crestere, iar BNR a revizuit in urcare prognoza de inflatie pentru acest an cu 0,8 puncte procentuale (din care 0,6 puncte provin doar din majorarea preturilor la carburanti) la 2,7%, de la 1,9% in august.

Pentru anul viitor, prognoza a fost mentinuta la 3,2%, desi pentru primul trimestru BNR estimeaza o inflatie de aproape 4%, insa in mare masura din cauza efectului de baza.

In perioada urmatoare, principalele riscuri care ar putea genera cresterea preturilor sunt legate de “politica fiscala si cea a veniturilor: – conduita politicii fiscale si a celei a veniturilor, in contextul incertitudinilor privind configuratia viitoare a bugetului; sunt indeosebi preocupante impactul masurilor incluse in Programul de guvernare care urmeaza a fi legiferate si masurile fiscale corective care vor fi adoptate pentru incadrarea deficitului bugetar in tintele propuse”, se mentioneaza in Raportul BNR.

Sursa foto: Agerpres foto