Noul pachet va majora nivelul cheltuielilor deja planificate in ultimul pachet de stimuli cu circa 100 miliarde dolari, ducand totalul costurilor de relansare la circa 4% din PIB, si vine intr-un moment in care oficialii bancii centrale dezbat nevoia de a lua mai multe masuri pentru sustinerea economiei, informeaza NewsIn.

"Primul ministru ne-a cerut sa intocmim o serie de masuri ce sa includa cheltuieli reale de peste 2% din PIB, luand in considerare incetinirea economiei, ce este mai accentuata decat a altor tari, precum si nevoia de cooperare internationala", a declarat ministrul japonez de finante, Kaoru Yosano.

Printre pasii inclusi se afla crearea unei plase de siguranta pentru muncitorii ce nu au statut de angajati permanenti, masuri de sustinere a finantarii corporatiste si majorarea cheltuielilor pentru centralele electrice solare, a spus acesta.

Yosano nu a explicat cum vor fi finantate noile cheltuieli, spunand ca nu a discutat cu primul ministru, Taro Aso, despre o emisiune de obligatiuni.

Majoritatea remediilor anticriza elaborate de tarile occidentale au fost aplicate deja in Japonia pentru a combate recesiunea si deflatia, dupa spargerea bulei speculative imobiliare de la inceputul anilor '90.

Deceniul trecut a fost de asemenea cel al planurilor de relansare masive care au facut din Japonia tara cu cele mai mari datorii din lumea dezvoltata, si au dus la aparitia a numeroase infrastructuri inutile, precum palate pentru congrese unde nu are loc niciodata niciun congres.

La randul sau, Banca Japoniei a redus dobanda de referinta la zero intre anii 1999 si 2000, apoi intre 2001 si 2006, practicand injectarea generoasa de lichiditati pe piata interbancara. Economistii au pareri impartite despre rezultatele acestor experiente, adesea facute prea tarziu sau cu prea multe ezitari, si care nu au imunizat a doua economie a lumii la socurile ulterioare. Dupa ce si-a reluat cresterea incepand din 2004, Japonia trece in prezent prin cea mai grava recesiune din 1945.

Unele banci amenintate de faliment au fost mentinute pe linia de plutire cu bani de la stat, devenind "banci zombie". Aceste operatiuni de salvare au fost uneori criticate, pentru ca unele banci "zombie" (Shinsei, Resona, Aozora etc) nu au reusit cu adevarat sa isi depaseasca dificultatile.