"Comisia Europeana este pregatita sa asiste Republica Moldova cu ajutor microfinanciar, in functie de rezultatele misiunii Fondului Monetar International la fata locului", a spus Reinhold Hack, director in cadrul directiei de relatii externe a executivului european.

Hack a explicat ca ajutorul financiar al UE s-ar materializa prin "garantii de imprumut extern", ca parte a unui pachet financiar ce ar putea fi negociat in luna mai de autoritatile moldovene cu FMI si Banca Mondiala. El a atras atentia ca Republica Moldova este grav afectata de criza economica, inregistrand o scadere a productiei industriale de 25% si un deficit bugetar de 10% din PIB, precum si o reducere drastica a sumelor trimise de la moldovenii care lucreaza in strainatate, potrivit NewsIn.

Ajutorul CE ar fi insa conditionat de progrese la capitolul democratie si stat de drept, a subliniat insa oficialul european.

"Exista disponibilitate din partea Comisiei Europene de a sprijini Moldova politic si financiar, dar si Chisinaul trebuie sa-si faca temele. Dorim sa vedem o investigatie reala a evenimentelor ce au avut loc acolo, iar comisia de ancheta sa includa si membri ai opozitiei", a spus el.

Pe de alta parte, oficialul CE a subliniat ca UE ajuta deja Moldova cu aproximativ 100 de milioane euro pe an prin mecanismul politicii de vecinatate si prin proiecte de cooperare regionala.

Sprijinul financiar european nu ar trebui sa mearga exclusiv catre guvernul de la Chisinau, ci si direct catre autoritatile locale si catre organizatii neguvernamentale, a declarat, in timpul dezbaterii din AFET eurodeputatul Cristian Silviu Busoi (PNL).

Raportul redactat de delegatia condusa de Marianne Mikko - din care a facut parte si europarlamentarul roman Marian Jean Marinescu (PDL) si care s-a intalnit si cu persoane care se afla inca in arest, precum si cu familiile unor victime - a constatat ca "persoanele din arestul politiei au fost supuse la rele tratatamente in mod sistematic, ceea ce ar putea fi considerat drept un act de tortura, ei fiind obligati sa semneze declaratii cu forta".

"Guvernul a raspuns intr-o maniera violenta si disproportionata la protestele publice. Bataile si arestarea fara mandat a persoanelor civile nu au fost menite sa calmeze situatia, ci sa duca la acte deliberate de represiune", se arata in raport.

"Moldova nu a respectat in mare masura conventiile europeane privind drepturile omului si statul de drept pe care le-a semnat", a spus Mikko, citind din raport.

Documentul critica si faptul ca guvernul de la Chisinau a cerut organizatiilor neguvernamentale sa-si dezvaluie sursele de finantare si rolul in criza postelectorala, dandu-le un termen-limita foarte scurt, pe durata unui weekend.

Raportul conchide ca Moldova a incalcat grav conventiile europene privind drepturile omului, ca guvernul este "aplecat spre ingradirea libertatii de expresie si a mass- media independente", situatia politica fiind caracterizata de un inalt grad de instabilitate, ceea ce demonstreaza nevoia de o mai mare implicare a UE.

Parlamentul European va vota joi o rezolutie care sa reflecte ceea ce constata raportul si care-i va fi inmanata ministrului de externe Andrei Stratan la Praga de catre presedintele comisiei de afaceri externe din PE, Jacek Saryusz-Wolski, in timpul summitului ce va lansa oficial Parteneriatul Estic, noua politica de vecinatate a UE catre R. Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia si Azerbaijan.