Unii analisti sustin ca situatia era inevitabila inca din momentul in care Grecia a fost admisa in zona euro, in urma cu noua ani. Altii sunt de parere ca o astfel de criza avea oricum sa cuprinda, mai devreme sau mai tarziu, o uniune monetara atat de inegala ca zona euro. Daca nu Grecia, o alta tara mai slaba din uniune ar fi fost cauza dezechilibrelor. Posibil de evitat sau nu, problemele au aparut.

Potrivit The Economist, Grecia trebuie sa treaca printr-o cura bugetara majora, iar tarile Uniunii Europene, sau Fondul Monetar International (FMI), ar putea ajunge in situatia de a acorda un pachet de salvare "umilitor". Unii analisti vorbesc chiar despre o destramare iminenta a zonei euro.

Problemele unor tari precum Grecia, Spania si Portugalia au fost cauzate "de ani de dobanzi mult prea mici, ce au dus la supraincalzire si la accelerarea inflatiei", a subliniat Albert Edwards, economist in cadrul Societe Generale, citat de Bloomberg.

Chiar daca guvernele ar reusi sa reduca deficitele bugetare, "lipsa competitivitatii din zona euro are nevoie de ani de deflatie" si "orice ajutor acordat Greciei nu face decat sa amane destramarea inevitabila a zonei euro", considera el.

Anul trecut, deficitul bugetar al Greciei a atins 12,7% din produsul intern brut (PIB). Temerile legate de posibilele masuri de reducere a deficitului au creat panica pe piata obligatiunilor si au dus la o crestere a randamentelor titlurilor de stat emise de Grecia.

La sfarsitul lunii ianuarie, randamentul titlurilor de stat grecesti a atins 7,1%, cel mai inalt nivel de la aderarea tarii la zona euro, si cu aproape patru puncte procentuale peste randamentul titlurilor germane, considerate cele mai sigure investitii din zona euro. Panica s-a diminuat pe 3 februarie, cand Comisia Europeana a aprobat planul realizat de Grecia pentru reducerea deficitului la 3% din PIB pana in 2012.

Cu o zi inainte, premierul grec, George Papandreou, a anuntat intr-un discurs televizat ca guvernul va majora taxele si va extinde masurile de inghetare a salariilor din sectorul public si asupra celor cu venituri mici.
Cu toate acestea, problemele Greciei si ale Europei nu s-au incheiat. Comisia Europeana a anuntat ca va monitoriza Grecia indeaproape, pentru a se asigura ca isi respecta promisiunile. De asemenea, va publica un raport la mijlocul lunii martie, in care va evalua sansele Greciei de a atinge tinta de deficit pentru acest an, de 8,7% din PIB.

Pentru Grecia, stat al carui deficit raportat la PIB este unul dintre cele mai mari din lume, redobanzirea increderii pietelor are o miza enorma. In caz de esec, Grecia risca sa nu poata refinanta datorii de 20 miliarde euro scadente in aprilie si mai. In acel moment, guvernul de la Atena ar intra in incapacitate de plata, in caz ca nu va obtine un pachet de salvare.

Grecia are o istorie indelungata de probleme fiscale. In momentul in care a devenit cea de-a 12-a tara a zonei euro, deficitul public era deja de peste 100% din PIB. Multi au considerat ca gestionarea defectuasa a bugetului va afecta moneda unica.

Pentru Grecia, aderarea la zona euro a fost insa un factor foarte pozitiv. Ratele mai mici ale dobanzii au permis guvernului sa refinanteze datoriile in conditii mai favorabile. Economia a avansat, in medie, cu 4% pe an pana in 2008.

Insa cresterea puternica a PIB a ascuns slabiciunile finantelor publice. Nivelul datoriilor publice a scazut, insa numai pentru ca PIB-ul nominal a avansat mai rapid decat datoriile. Deficitele bugetare foarte mari s-au mentinut, mai ales ca, odata cu intrarea in zona euro, Grecia a relaxat politica fiscala. Balanta bugetara primara (ce exclude plata dobanzilor) a fost excedentara pana in momentul aderarii, insa a trecut pe deficit incepand cu 2003.

Pe de alta parte, inflatia Greciei a ramas peste media zonei euro, afectandu-i competitivitatea. Economia se baza puternic pe imprumuturi externe, iar deficitul de cont curent s-a adancit la 14,6% din PIB in 2008.
Daca Grecia si-a fi pastrat propria moneda, problemele ar fi aparut, probabil, mai devreme, subliniaza The Economist. Insa in lunile ce au urmat prabusirii bancii de investitii Lehman Brothers, Grecia a fost protejata de apartenenta la zona euro. Statul putea inca sa se imprumute usor, desi nu la fel de ieftin, din pietele de obligatiuni, chiar aversiunea investitorilor fata de risc atinsele punctul culminant in martie 2009.

Economia se indrepta, in cel mai rau caz, spre o recesiune usoara. Bancile grecesti nu erau afectate de activele toxice cu care se confruntau alti competitori. Proiectiile de deficit bugetar pentru 2009, de 5% din PIB, pareau aproape modeste fata de deficitele majore estimate pentru alte tari.

Realitatea era insa mult mai sumbra, asa cum s-a dovedit dupa alegerile din octombrie. Noul guvern a anuntat ca nivelul real al deficitului urma sa fie de 12,7% din PIB. Mai mult, deficitul raportat pentru 2008 a fost, de asemenea, revizuit in crestere, pentru a include datoriile neplatite furnizorilor din sectorul sanitar.

Increderea investitorilor in statisticile oferite de Grecia a fost spulberata

Doua dintre principalele agentii de rating, Fitch si Standard & Poor’s (S&P), au retrogradat obligatiunile emise de Grecia. La mijlocul lunii decembrie, guvernul grec a oferit un nou plan de reducere a deficitului, care nu a convins, insa, pietele si nici agentiile de rating. Fitch si S&P au coborat din nou ratingul Greciei, de la 'A-' la 'BBB+'.

Totusi, planurile de reducere a salariilor din sectorul public elen par marunte raportate la marimea deficitului si nu se compara cu masurile luate de Irlanda, stat ce se confrunta cu probleme similare. In decembrie, guvernul irlandez a anuntat reduceri masive ale salariilor din sectorul public, la cateva luni dupa ce a impus o contributie pentru pensii, ce a redus salariile din sectorul public cu 7%.

Posibilitatea ca Grecia sa nu isi poata reduce deficitul i-a determinat pe liderii europeni sa se gandeasca la un pachet de salvare. Tratatul de la Maastricht include o clauza ce impiedica tarile europene sa-si asume datoriile altora. Clauza a fost introdusa in 1991, la insistenta Germaniei. Alte clauze ale tratatului ar putea permite, totuti, ajutoare pentru tarile aflate in dificultate.

Sefii de stat si de guvern din zona euro au ajuns in aceasta saptamana la un acord pentru sustinerea Greciei, in cazul in care masurile suplimentare ce vor fi luate de aceasta tara nu vor reusi sa descurajeze speculatiile. Acestia au refuzat, totusi, sa dea detalii cu privire la acest plan de sustinere.

Euro, victima diferentelor dintre nordul chibzuit si sudul cheltuitor


Criza din Grecia a afectat semnificativ cursul monedei unice. Financial Times noteaza ca, daca in urma cu cateva luni, perspectivele monedei europene erau mult mai bune decat ale dolarului, situatia s-a schimbat.
De la aparitia temerilor legate de Grecia, moneda unica a fost supusa unor presiuni din ce in ce mai mari. "Intrebarea nu este daca sa vindem sau nu euro, ci cand si la ce cotatie sa vindem euro", a declarat Hans Redeker, analist in cadrul BNP Paribas.

De la inceputul anului, euro s-a depreciat cu peste 5% in fata dolarului, atingand vineri un minim al ultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a depreciat cu 8% fata de yen si cu 2% fata de lira sterlina.

Grecia este o economie relativ minora in zona euro, reprezentand numai 3% din PIB-ul zonei, insa moneda unica a fost afectata din cauza temerilor ca problemele s-ar putea extinde si in alte tari, in contextul in care Spania si Portugalia dau deja semnale alarmante.

Criza din Grecia confirma problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispune de un mecanism precum o autoritate fiscala centrala, pentru a corecta dezechilibrele interne. Decalajul dintre nord si sud, in interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodata.

Nordul, reprezentat de tari precum Germania, se bazeaza pe exporturi pentru sustinerea cresterii, economiseste si inregistreaza excedente comerciale, in timp ce sudul, reprezentat de Grecia, se bazeaza pe cheltuielile de consum, au finante publice slabe si depind de capitalul strain pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor.