"Comisia era atat de secreta incat a fost poreclita «grupul care nu exista»", scrie Wall Street Journal, in urma unei investigatii in timpul careia au fost intervievate zeci de surse oficiale din Uniunea Europeana, transmite Mediafax.

"Conclava", a carei existenta nu a fost dezvaluita pana acum, nu convenise inca o strategie la sfarsitul anului trecut, cand Grecia deja se afla in dificultate si unii analisti incepusera deja sa faca prognoze pesimiste si sa prevesteasca sfarsitul zonei euro.

In martie 2009, Xavier Musca, oficial al Trezoreriei Frantei, se pregatea sa se retraga din functia de presedinte al Comitetului Economic si Financiar, for influent de tehnocrati care administreaza politica economica a UE. Intr-o intalnire cu succesorul sau, austriacul Thomas Wieser, Musca ii preda acestuia portofoliul, explicand detaliile "job-ului". La sfarsitul unei lungi liste de raspunderi si indatoriri, Musca a adaugat ca, "din intamplare, exista un grup care nu exista".

Comisia secreta, coordonata de presedintele Comitetului Economic si Financiar, s-a intalnit constant din noiembrie 2008, pentru a elabora un plan de evitare a unei crize nationale in zona euro. Printre membrii grupului se regaseau oficiali din Franta si Germania, oficiali ai Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si apropiati ai lui Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez care prezideaza grupul ministrilor de finante din zona euro.

"Comisia se intalnea in colturile intunecate ale numeroaselor consilii si summit-uri UE de la Bruxelles, Luxembourg si alte capitale, de multe ori la 6 dimineata, alteori noaptea tarziu. Participantii nu le spuneau nimic colegilor din guvernele si institutiile din care faceau parte, temandu-se ca scurgerile de informatii ar declansa zvonuri si speculatii periculoase pe pietele financiare", scrie WSJ.

Neintelegerile si opiniile divergente din interiorul comisiei au declansat zgomotoasa dezbatere publica din UE care avea sa intarzie pana in ultimul moment reactia blocului european la criza datoriilor de stat din zona euro.

De altfel, grupul secret nu a ajuns niciodata la un raspuns, la o solutie agreata de toti membrii.

Citeste si:

Concluziile investigatiei WSJ arata ca divergentele din interiorul acestei grupari au impins moneda euro pana in pragul colapsului. La inceputul lunii mai, la numai cateva ore inainte ca Franta si Germania sa ajunga la un compromis si sa se hotarasca sa sustina crearea fondului de 750 miliarde euro destinat salvarii statelor zonei euro aflate in pericol de default, ministrul francez al Finantelor si Economiei, Christine Lagarde, le-a spus membrilor delegatiei sale ca zona euro este in pragul destramarii, potrivit unor surse apropiate situatiei.

Ruperea zonei euro ar fi avut consecinte in intreaga lume. Un val de default-uri ale statelor europene ar fi declansat o noua criza in sistemul bancar global, cu consecinte pentru economia globala chiar mai nefaste decat falimentul Lehman Brothers, noteaza WSJ.

Situatia a fost creata chiar de divergentele ideologice care continua sa paralizeze incercarile zonei euro de a gasi solutii la defectele structurale ale UE.

Divergentele profunde pe probleme de politica economica dintre statele nordice, stricte si disciplinate, si cele sudice, mai relaxate, cu duelul ideologic dintre Germania si Franta in prim plan, dar si disputele dintre institutiile centrale ale UE si guvernele nationale, au blocat practic un raspuns bine sincronizat, timpuriu, la efectele crizei.

Liderii UE nu au lasat deoparte divergentele decat cand s-au vazut in pragul colapsului zonei euro.