Costurile mai ridicate ale tuturor marfurilor petroliere, de la benzina la pacura, kerosen si multele produse care cuprind o componenta a petrolului reprezinta practic o taxa suplimentara, intr-o perioada cand perspectivele economice ale unor tari sunt foarte fragile.

Majoritatea analistilor nu cred ca petrolul va reveni la maximul istoric din 2008, de 147 de dolari pe baril, deoarece producatorii dispun de capacitate in exces.

Economia globala si, in mai mare masura, cea europeana, sunt vulnerabile insa si la niveluri mai reduse fata de acest maxim.

Citeste si:

"De fiecare data cand ponderea sectorului energetic in economia globala a ajuns la 9%, am intrat intr-o criza majora. S-a intamplat in anii '80, ca si in 2008. Acum suntem la circa 7,8% si, daca depasesti 100 de dolari pe baril, sa zicem pana la 120 de dolari pe baril, ajungi la acel 9%", comenteaza Sabine Schels, commodity analyst la Merrill Lynch.
Cresterea preturilor petrolului a facut presiuni asupra Bancii Angliei sa creasca dobanda de politica monetara pentru a atenua inflatia deja ridicata, spun unii economisti.

Deprecierea euro din cauza crizei datoriilor de stat simultan cu aprecierea cotatiilor barilului creeaza totodata o povara greu de suportat pentru economiile mai slabe din zona euro, precum Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania.
Prin contrast, Elvetia si unele tari est-europene vor reusi sa faca fata presiunilor datorita monedelor puternice care reduc efectele cresterii preturilor denominate in dolari.

Pretul petrolului Brent a atins vineri 99 de dolari pe baril, iar cotatia de pe piata americana varia in jurul nivelului de 90 de dolari pe baril. Analistii anticipeaza ca petrolul va depasi 100 de dolari pe baril in primul trimestru al acestui an.