"Utilizatorii nu constientizeaza ca prin acceptarea termenilor si conditiilor la crearea contului, ei semneaza de fapt un contract cu Facebook, in care au drepturi, dar mai ales obligatii. Si mai ales, nu se gandesc la consecintele legale pe care le pot avea actiunile lor din spatiul public virtual", a declarat avocatul Marius Pantea, partener al casei de avocatura Cunescu, Balaciu si Asociatii.

Astfel, utilizatorii accepta sa aiba o conduita care sa fie corecta din punct de vedere juridic si sa nu cotina elemente abuzive si discriminatorii, cum ar fi atacurile la rasa, sex sau religie.

Iata ce spune Facebook, in Termenii si Conditiile de utilizare: "Nu vei posta continut care: incita la ura, este amenintator sau pornografic, incita la violenta sau contine nuditate sau violenta grafica sau gratuita"; "Nu vei teroriza, intima sau hartui alt utilizator"; "Nu vei folosi Facebook pentru actiuni ilegale, derutante, malitioase sau discriminatorii".

In cazul in care un utilizator este tinta unor asemenea afirmatii, el este sfatuit sa contacteze un avocat, care va analiza daca au fost sau nu incalcate drepturile fundamentale ale unei persoane. "Pe baza acestei analize se pot identifica faptele ilicite si se poate construi un caz in instanta. Teoretic, se pot obtine despagubiri si pot fi puse in discutie si diverse obligatii de `a face` insa analiza trebuie circumscrisa spetei in discutie", explica Marius Pantea.

Cum ramane cu libertatea de exprimare?

Practic, utilizatorii au dreptul la opinie, insa daca isi folosesc dreptul la exprimare intr-un mod abuziv, sunt pasibili de raspundere judiciara.

De exemplu, in Statele Unite, unde practica in domeniu este mult mai bogata si exista mai multe precedente in instanta, un utilizator a ajuns dupa gratii dupa o postare de pe Facebook. Mai exact, un barbat a postat, dupa divortul de sotia sa, ca "exista 1.000 de feluri in care te poti iubi, insa unul singur in care te pot omora". In urma sesizatii instantei, femeia a obtinut un ordin de restrictie. Barbatul a continuat si a postat pe reteaua de socializare un text in care spunea "am suficient explozibil sa te arunc in aer si pe tine si instanta". Aceasta postare i-a adus patru luni de detentie.

Citeste si:

"Conditia ca o postare de pe Facebook sa poata fi folosita ca aproba in instanta este ca ea sa fie utila si pertinenta", spune Dinu Petre, partener al aceleiasi case de avocatura.

Sfatul avocatilor: ce facem atunci cand suntem lezati

Avocatii de la Cunescu, Balaciu si Asociatii spun ca primul pas pe care un utilizator care se simte lezat in urma unei postari trebuie in primul rand sa trimita un e-mail catre Facebook, prin care sa ceara retelei de socializare sa pastreze informatia care probeaza acest lucru.

In urma acestei sesizari, cei care incalca termenii si conditiile impuse de Facebook risca sa le fie sters sau dezactivat contul, dar dincolo de asta, risca sa raspunda legal pentru aceste actiuni.

Acestia precizeaza, de asemenea, ca daca persoana care se face vinovata de un comportament abuziv sterge postarea sau se scuza pentru afirmatiile care au lezat imaginea sau integritatea celui vizat ar putea anula efectul pe care plangerea penala il produce in instanta.

Vizualizarea informatiilor altor persoane nu este permisa.

De asemenea, cei care posteaza afirmatii de natura sa lezeze o alta persoana nu pot invoca faptul ca altcineva le-a accesat contul si a postat in locul lor, intrucat "accesarea contului si vizualizarea informatiilor altor persoane nu este permisa", specifica Marius Pantea.

Practic, odata ce un utilizator "semneaza" contractul cu Facebook, acesta trebuie sa cunoasca continutul acelui contract.