Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice si concesiunile nu este suficienta, iar statul trebuie sa investeasca mai mult in pregatirea personalului propriu si retentia angajatilor buni pentru a putea derula proiecte mari de infrastructura in baza unor concesiuni acordate sectorului privat, dar sa acorde si o atentie sporita atractivitatii acestor proiecte pentru investitori, a declarat Georgiana Singurel, avocat si partener asociat in cadrul Reff & Asociatii, societatea de avocati reprezentand reteaua internationala de avocati Deloitte Legal in Romania.
Pe 23 mai au fost publicate in Monitorul Oficial noile legi privind achizitiile publice, legile 98, 99 si 100, vizand achizitiile publice (clasice) si achizitiile sectoriale, respectiv concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii. De asemenea, a fost publicata legea 101 privind remediile si caile de atac. Primele trei legi transpun directive ale Comisiei Europene, in timp ce procedura de contestatie a ramas la latitudinea statelor membre.
In timp ce normele de aplicare pentru legile 98 si 99 au fost aprobate joi de Guvern, cele privind concesiunile de servicii si lucrari ar putea intarzia "pentru ca necesita o atentie mai mare, avand in vedere ca se urmareste deblocarea unor proiecte de infrastructura mare, care au asteptat ani de zile noile prevederi cu privire la parteneriatul public privat", a afirmat, in luna mai, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, Bogdan Puscas.
Citeste si:
In Romania au fost semnate in anii trecuti contracte de concesiune, insa foarte putine dintre acestea s-au si concretizat, motivele pentru care au esuat fiind de multe ori neprevazute, precum retragerea finantarilor de catre banci, creditarea mai redusa in contextul crizei sau chiar intrarea in insolventa a concesionarului.
"Problema este, intr-adevar, realizarea investitiei si derularea contractului. Sunt foarte multe proiecte care au trecut de procedura de atribuire si semnarea contractului de concesiune. Mai problematic a fost cu realizarea investitiei in urma contractului de concesiune", a afirmat partenerul Reff & Asociatii.
Noua procedura de inlocuire a concesionarului in contractul de concesiune ar putea reprezenta o solutie in unele cazuri, a adaugat Georgiana Singurel.
"Este reglementat acel step-in right pe care bancile il cereau din 2007 incoace, respectiv dreptul contractual, posibilitatea de a se reglementa in contract situatiile exprese, detaliate, limitative, in care concesionarul putea fi inlocuit in contractul de concesiune. (…) Acesta este nodul gordian al discutiei, cum inlocuiesti astfel incat sa te asiguri ca nu infrangi de fapt intreaga procedura de atribuire si principiile sale de la momentul initial. Si totodata cum protejezi si interesul autoritatii care la un moment dat isi doreste continuarea contractului respectiv, iar pe vechea legislatie nu exista niciun fel de posibilitate de inlocuire a contractantului”, a declarat avocatul.
Citeste si:
In plus, masura este benefica si pentru autoritati, intrucat aceste contracte genereaza pe parcursul procedurii de atribuire costuri ridicate, inclusiv din cauza necesitatii pentru asistenta externa.
Este un aspect important pentru mentinerea in viata a unor proiecte de concesiune
Contractele de concesiune trebuie sa fie atractive
Criza si reducerea creditarii au avut un impact pe segmentul de contracte de concesiune, insa criteriul de atractivitate al acestora, dat de conditiile stabilite de autoritati, este cel care a determinat in buna masura blocarea acestui domeniu.
"A fost si situatia crizei, si a creditarii mult mai reduse, si mai mult decat atat poate fi o problema legata si de atractivitatea financiara a proiectelor pentru investitorul privat. Totul depinde foarte mult si de modul in care autoritatea se pregateste pentru o astfel de atribuire, pentru ca setup-ul financiar al contractului de concesiune este dictat de catre autoritatea contractanta. Ea face studiile de fezabilitate, ea face studiile de oportunitate si ea propune anumite niveluri de redevente, limite, costuri, evalueaza costurile necesare constructiei, deci partea financiara pe care o transpune in documentatia de atribuire", potrivit partenerului Reff & Asociatii.
Citeste si:
Au fost contracte de concesiune propuse de autoritati, la care nu s-au prezentat doritori, deoarece au fost considerate neatractive, a spus avocatul.
Coruptia nu este piedica. Autoritatile au nevoie de angajati bine pregatiti
Autoritatile nu vor putea discuta cu investitori mari fara angajati bine pregatiti
Un factor important care explica lipsa contractelor de concesiune in Romania este atentia mult prea redusa acordata de stat pregatirii angajatilor responsabili de astfel de proiecte. Acestia au de respectat o legislatie foarte stufoasa, se tem de eventuale greseli, si in acelasi timp trebuie sa faca fata unor investitori mari din strainatate, sofisticati si cu resurse semnificative.
"Nu as explica lipsa proiectelor de concesiune sau situatia pe care autoritatile o au cu implementarea unor proiecte, nu as explica-o neaparat prin coruptie, mai degraba as explica-o prin deficiente in pregatirea proiectului in sine, dificultati in dialogul cu investitorii, care sunt bine pregatiti. Pentru a purta un dialog cu ei trebuie sa fii la randul tau foarte bine pregatit ca autoritate contractanta, pentrua putea lua decizia, pentru a nu-ti fi frica”, explica partenerul Reff & Asociatii.
Citeste si:
Cadrul legislativ adecvat nu este suficient pentru a creste numarul de astfel de contracte puse in practica, afirma Georgiana Singurel. Pe langa legislatie este necesara si capacitatea autoritatilor de a pregati astfel de proiecte.
"Este enorm de multa munca in spatele lansarii unui astfel de proiect la nivel de autoritate. Exista o bucatarie interna pe care autoritatea trebuie sa o faca pentru a fi in masura sa lanseze proiectul si asta este cheia esentiala. (…) Autoritatea nu va putea niciodata sa tina piept unui investitor sofisticat decat in masura in care personalul propriu si consultantii pe care ii are sunt la acelasi nivel cu ai investitorului", a spus avocatul.
Este deja o diferenta de putere la masa discutiei
Dupa adoptarea noului pachet de legi, autoritatile trebuie sa cunoasca si sa aplice pentru achizitii publice 400 de pagini de lege, la care se adauga 250 de pagini de norme metodologice.
Citeste si:
"Si nu vorbim doar de autoritatile care sunt pregatite, ca sunt si astfel de autoritati, dar vorbim de toate consiliile locale, de toate autoritatile judetene, inclusiv societati nationale, care sunt chemate sa aplice aceasta legislatie folosind personal propriu, care personal propriu trebuie sa fie pregatit pentru a nu face greseli”, potrivit acesteia.
Deblocarea segmentului contractelor de concesiuni
Noul pachet de legi nu va aduce o schimbare semnificativa in domeniul concesiunilor de lucrari publice si de servicii, in lipsa personalului foarte bine pregatit.
"Nu intrevad o revolutie in domeniul concesiunilor de lucrari publice si de servicii aduse de noul pachet legislativ. Intr-adevar se rezolva anumite probleme care erau identificate de mult timp, cum ar fi dreptul de a schimba concesionarul in anumite situatii sau modificarea contractului de concesiune pe parcursul derularii sale", a spus Georgiana Singurel.
Citeste si:
Pentru dezvoltarea acestui domeniu, considerat de autoritati o posibila solutie de dezvoltare a infrastructurii, este esentiala pregatirea foarte buna a personalului autoritatii contractante pentru toata zona preparatorie de lansare a unui proiect.
Sunt in cadrul autoritatilor multi oameni bine pregatiti, dar nu suficienti
Autoritatile ar trebui sa aiba in vedere si o refacere a procedurilor interne, care sa presupuna simplificarea si eficientizarea acestora.
In plus, noua legislatie pune o presiune suplimentara si pe alte autoritati ale statului, precum Consiliul Concurentei, care vor fi implicate in anumite proceduri de atribuire.
Noul pachet legislativ introduce mai multe concepte noi, printre care:
- raportul calitate-pret si raportul calitate-cost drept criteriu de atribuire a contractelor. Raportul calitate-pret se determina pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu si/sau sociale, putand avea in vedere elemente precum caracteristicile functionale si estetice, accesibilitatea sau caracteristicile inovatoare ale produselor, serviciilor sau lucrarilor achizitionate;
- posibilitatea consultarii pietei inainte de lansarea unor proceduri de atribuire, reglementata explicit in noua legislatie. Consultarea poate fi realizata cu respectarea unor principii specifice, avand scopul de a evalua structura, caracteristicile si capacitatea pietei, cat si de a informa operatorii economici cu privire la viitoarele cerinte si proiecte vizate a fi desfasurate de catre autoritati;
- documentul unic de achizitii european ("DUAE"), furnizat in format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeana. DUAE consta in declaratia pe propria raspundere a operatorului economic cu privire la indeplinirea criteriilor de calificare si selectie. Astfel, se elimina sarcina administrativa a participatilor la procedurile de atribuire de a colecta si transmite documentatia prin care sa demonstreze indeplinirea criteriilor de calificare si selectie, urmand ca autoritatea contractanta sa solicite numai ofertantului castigator sau, in cazuri justificate, si altor participanti la procedura de atribuire, depunerea documentatiei care sa dovedeasca indeplinirea criteriilor;
Ca urmare a intrarii in vigoare a noilor legi, legislatia anterioara fiind abrogata, s-a oprit initierea de noi proceduri de achizitie publica ce depaseste pragul cimpararii directe. Intreruperea acestor functii ale Sistemului electronic de achizitie publica (SEAP) este temporarara, urmand ca sistemul sa redevina operational dupa publicarea normelor in Monitorul Oficial in urmatoarele zile, dar nu mai tarziu pe 15 iunie.
Sursa foto: companie
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
