De la pantofi la esarfe, de la genti la colectii prét-a-porter si parfumuri, istoria creatorului este punctata de succese incontestabile, ale caror amprente continua sa influenteze tendintele actuale. Era imposibil ca un om care a creat peste 10.000 de modele de incaltari sa nu lase macar o parte din ele posteritatii.

Micul fugar

Despre viata lui Salvatore Ferragamo se spune ca este intruchiparea unui scenariu despre aventura, succes si bucuria de a trai. Un fel de supererou care zboara prin viata ghidat doar de valori mostenite din copilarie, niciodata dispus sa faca rabat de la ceea ce considera a fi valoros si, totusi, incarcat de emotia vremurilor pe care le traieste, dispus sa transcrie in design nebunia secolului care il inconjoara.

Salvatore Ferragamo s-a nascut in 1899, al unsprezecelea dintr-o familie cu 14 copii, intr-un satuc uitat de lume, Bonito, la aproape 100 de kilometri de cea mai apropiata metropola, Napoli. Ajunge in capitala Mafiei la 11 ani, ca ucenic intr-un atelier de pantofi, si se indragosteste de meserie „la prima vedere“. La doar 13 ani, isi deschide propriul atelier de pantofi, considerand ca pantofii facuti de mestesugarii din oras nu sunt suficient de mult studiati, calculati, adaptati nevoilor fiecarui client in parte. La 14 ani, varsta la care europenii abia isi iau primul act de identitate, Salvatore se imbarca pe un vapor alaturi de infometatii veacului si fuge sa-si urmareasca visele in Taramul Fagaduintei, exotica America.

Ajutat de unul dintre fratii sai mai mari, se angajeaza la o fabrica de pantofi din Boston, unde este in egala masura fascinat de noile tehnologii de productie si dezamagit de lipsa de calitate a produselor finale. Incapabil sa accepte faptul ca oamenii continua sa produca pantofi care nu-i ajuta pe semeni sa mearga mai bine, se muta in Santa Barbara, primul paradis al cinematografiei, unde isi deschide, alaturi de alt frate, un atelier de reparat incaltari.

Creatii pentru stele

Sfarsitul anilor ’20 marcheaza mutarea epicentrului cinematografic in Hollywood, dar si primele mega-productii, cu mii de figuranti. Micul atelier deschis de Salvatore in noul taram al stelelor primeste din ce in ce mai multe comenzi pentru sandale romane si grecesti, dar si pentru cizme de cowboy, la care isi permite sa aduca inovatii de design. Pentru prima oara in viata, visul de perfectionare a incaltarilor isi gaseste obiect. „Pantofi care se potrivesc perfect“, scrie Ferragamo pe geamul atelierului, fara sa stie ca, apoi, acesta va fi motto-ul legat definitiv de numele sau. Primele vedete care ii incalta creatiile raman inmarmurite de confortul acestora, dupa ce se obisnuisera ca sedintele de filmare sa fie, de fapt, sedinte de tortura pentru picioare.

Mereu in cautarea perfectiunii, Salvatore Ferragamo se apuca intens sa studieze anatomia, chimia, ingineria, matematica si fizica. In 1924, un poster al sau infatiseaza un fir cu plumb deasupra unei sandale, in incercarea de a explica felul in care piciorul reactioneaza cu incaltamintea. In loc de schite, Salvatore deseneaza vectori, traiectorii si cupluri de forte. Presa din Hollywood se indragosteste de micul fugar care, la doar 25 de ani, primeste porecla de „creator de pantofi al stelelor“. Mary Pickford, Rudolf Valentino, John Barrymore Jr., Douglas Fairbanks, Gloria Swanson sunt doar cativa dintre actorii care, dupa ce i-au incercat incaltarile la filmari, incep sa-i ceara creatii pentru propriul uz.

Salvatore inchipuie model dupa model, zeci de unicate, insa comertul si creatia se intalnesc prea rar, iar destinul designerului pare sa intre intr-un con de umbra. Sunt prea multe cereri si prea putin timp pentru a inventa de fiecare data ceva nou. Productia de masa contravine principiilor tanarului geniu, care capoteaza in 1927, strivit de cererile tot mai insistente venite din partea zeilor de pe panza. Deja Ferragamo reusise sa impuna sandalele, taieturile varfurilor si decolteurile, intr-o vreme cand simbolul elegantei erau pantofii inchisi, „straight-lace“, puritani.

Citeste si:

Intr-un tarziu, epuizat de un succes prea brusc, fara sa fie dispus sa-i dicteze altcineva cum ar trebui sa arate pantofii sai, Ferragamo isi impacheteaza schitele si uneltele si se refugiaza in linistea Florentei. Aici reuseste sa combine pentru prima oara avansata tehnologie pe care o descoperise in America cu visele sale legate de materiale si de confort. Toate operatiunile sunt manuale, iar lucratorii sai sunt ultra-specializati: fiecare face o singura componenta a unui pantof, totul sub stricta si permanenta supraveghere a lui Salvatore.

Faliment si imperiu

Pana in 1929, la Marele Crah, Ferragamo reuseste sa inunde piata de lux americana cu produse tot mai revolutionare, insa criza face ca relatiile comerciale dintre Europa si SUA sa se deterioreze atat de mult incat, in 1933, Salvatore este silit sa-si recunoasca falimentul.

Se spune ca orice sut suficient de puternic este de fapt un pas inainte. Americanii ii spun „binecuvantare deghizata“. Falimentul ii prinde bine lui Salvatore, care redescopera boema europeana si gustul acesteia pentru accesorii de tot felul, in primul rand pentru genti si esarfe. Afacerile renasc si, in 1936, Ferragamo inchiriaza doua ateliere si un magazin in palatul Spini Ferroni din Via Toranbuoni, o cladire veche de aproape sase secole, in care apetitul designerului pentru creatie explodeaza. Italia insa se scufunda economic din cauza sanctiunilor impuse lui Mussolini, iar revolutiile lui Salvatore parasesc Italia „pe blat“ si sunt imitate fara nicio jena de atelierele din restul Europei.

In mijlocul saraciei, Ferragamo inventeaza sandalele cu talpa de pluta, care aveau sa faca ravagii in moda timp de 40 de ani, cu un reviriment neasteptat dupa 2000. In aceeasi perioada, este interzis orice comert cu piele sau otel, materiale de care Ferragamo abuza. Foloseste in schimb rafie, sarma, fetru, lemn, rasini care imita sticla, nimic nu e prea exotic pentru italian, iar pietele din toata lumea par pregatite sa accepte schimbarile pe care el le propune.
Succesul este atat de abrupt si de mare, incat isi permite sa cumpere intregul palat unde lucra, sediu devenit astazi muzeul Ferragamo. La 41 de ani, se casatoreste si isi aduce aproape restul familiei. Doi fii ai sai, James si Salvatore (dintre cei trei fii si trei fiice), continua sa conduca azi compania, in timp ce o fiica, Vara, „mostenitoarea talentului“, continua sa dea, din cand in cand, cate o lovitura pe piata (in 1978 a inventat incaltamintea cu pompa de aer).

Intoarcerea in lume

Dupa razboi, lumea afla cu mirare ca mare parte din modelele care impresionasera deopotriva Europa si America erau, in fapt, brevetate de Ferragamo. Tocurile stiletto de otel pe care le croieste pentru Marilyn Monroe, sandalele de aur sau sandalele invizibile (pentru care primise in 1947 premiul Neiman Marcus) il aduc inapoi in moda internationala. Lista „cuceririlor“ continua cu Greta Garbo, Sofia Loren, Anna Magnani, Ducele si Ducesa de Windsor sau Audrey Hepburn.

Ferragamo are 700 de artizani care produc 350 de perechi de pantofi pe zi. In sfarsit, mecanizarea ii ofera posibilitatea sa scoata pe banda piese pe masura pretentiilor sale, asa ca Ferragamo pune incet, dar sigur bazele unui imperiu. Moare in 1960, cand reteaua sa cuprinsese toate orasele importante, iar numele sau era sinonim deopotriva cu luxul si confortul. Astazi, standardele Ferragamo supravietuiesc sub controlul strict al fiilor sai.

In cinstea tatalui disparut, Casa Ferragamo copleseste toate podiumurile cu colectia de haine, pantofi si accesorii din 1961, cu un atelier de creatie condus de fiica lui Salvatore, Fiam-ma Ferragamo. Magazine in toate centrele de fashion ale lumii, o companie de parfumuri infiintata in 2001, sute de premii si medalii stau dovada pana astazi ca strictetea matematica si bunul-gust al fondatorului raman valorile centrale ale unei companii pentru care nemurirea este ca si garantata.