Cu toate acestea, activitatea de impresariat artistic, desfasurata in conditiile legii, constituie o buna oportunitate de afaceri. Activitatea de impresariat artistic este guvernata de lege, dar, ca multe legi din Romania, nu intotdeauna este respectata. Patronajul asupra activitatii de impresariat il detine Ministerul Culturii si Cultelor, institutie abilitata sa emita atestate si avize in acest domeniu.

Cauza pentru care domeniul este inca greu de inteles din afara este ca legea are, in mare parte, mai mult caracter restrictiv decat normativ. Impresariatul artistic, asa cum este el reglementat de legislatie, are doua ramuri principale: impresarii si firmele care angajeaza artisti.

Ce trebuie sa faci ca sa devii impresar

Pentru a deveni impresar, cineva trebuie sa dovedeasca in primul rand autoritatilor ca nu a savarsit niciun fel de infractiuni. Este o cerinta expresa pentru obtinerea atestatului, deoarece legea urmareste sa protejeze artistii de eventualii neaveniti in bransa.

Intreprinzatorul trebuie sa-si infiinteze o firma prin intermediul careia sa-si desfasoare activitatea. Dupa acest pas, se poate inscrie la concursurile organizate de Ministerul Culturii si Cultelor pentru a obtine atestatul de impresar. In urma examinarii de catre Comisia de atestare si avizare in domeniul impresariatului artistic, se obtine dreptul de practica.

Atestatul in cauza se elibereaza pe termen limitat (trei ani) si se reinnoieste printr-o serie de formalitati. Astfel, impresarul trebuie sa faca dovada ca in perioada cat a fost atestat a avut activitate, avand in legatura ori sub contract mai multi artisti. De asemenea, la capitolul realizari se inscrie si organizarea unor evenimente cultural-artistice. Ulterior, prin simpla plata a unei taxe, atestatul este prelungit cu inca trei ani.

Un alt aspect important il constituie faptul ca intreprinzatorul trebuie sa obtina un aviz si pentru firma prin care isi desfasoara activitatea, aviz care se reinnoieste la randul sau. Legislatia in vigoare ofera si posibilitatea de a fi doar impresar atestat, fara a detine o firma. In acest caz insa, veniturile obtinute sunt mult mai mici, fiind realizate doar pe baza unor comisioane. Din aceasta cauza, varianta este aleasa de foarte putini intreprinzatori.

La granita dintre arta si eveniment

Cheia realizarii unor venituri consistente din activitatea de impresariere este reprezentata de combinatia dintre impresariatul artistic si organizarea de evenimente.

Pentru a avea succes, intreprinzatorul trebuie sa depuna eforturi si sa investeasca in primul rand in imagine. Pentru aceasta, trebuie sa atraga in vederea colaborarii artisti cu o carte de vizita cat mai atragatoare. De asemenea, este recomandata implicarea in organizarea de evenimente culturale. Acestea au un aport deosebit la construirea imaginii si la ridicarea prestigiului firmei, respectiv al impresarului. In timp, prin dezvoltarea cercului de relatii personale, acesta isi mareste posibilitatile de a „valorifica“ artistii pe care ii reprezinta.

Organizarea de evenimente implica mai multi factori fara de care activitatea nu poate avea succes. Orice eveniment are nevoie de sponsori, parteneri media si eventual „patroni spirituali“ (institutii sau organizatii cu prestigiu cultural deosebit). Manifestarea culturala propriu-zisa din cadrul evenimentului este bine pusa in valoare numai in conditii materiale si tehnice optime.

Aceasta implica investitii, dar aduce si beneficii deosebite. Treptat, se depaseste planul imaginii si se trece in sfera financiara. Trecerea se face in principal datorita faptului ca institutiile, organizatiile sau societatile care vor sa organizeze un eveniment sunt obligate de lege sa apeleze la impresari sau firme de impresariat.

Clientii

Impresarul este persoana care realizeaza venituri in urma prestatiei artistului pe care il are sub contract. In mod normal, sumele obtinute se impart dupa reguli prestabilite. De obicei, impresarul are un procent proportional cu eforturile depuse pentru gasirea de clienti sau evenimente. De exemplu, in cazul unei formatii compuse din patru membri, sumele de bani obtinute se impart la cinci - la artistii performeri se adauga impresarul, ca un al cincilea membru.

Citeste si:

Impresarii sau firmele specializate in domeniu au doua categorii de clienti. Serviciile oferite se adreseaza in primul rand artistilor interesati sa fie reprezentati in relatiile cu terti. Ca sa poata atrage un artist sub contract, impresarul trebuie sa-i ofere in primul rand stabilitate. Aceasta se manifesta intai in plan material, prin castiguri banesti rezultate din spectacole, reprezentatii sau concerte. Pe de alta parte, alti clienti ai impresarilor sunt persoanele fizice sau juridice care organizeaza evenimente.

Situatia este similara celei din fotbal, unde jucatorii apeleaza la impresari (persoane sau firme specializate) pentru a-si gasi angajamente, contracte la un club. Principala diferenta o constituie faptul ca impresarii fotbalistilor isi incaseaza comisionul numai la semnarea unui nou contract, si nu cu ocazia unor evenimente sportive.

Impresarii romani - balanta inversata

In Romania, lucrurile stau invers decat in alte state. Deocamdata, multi artisti prefera sa-si gaseasca angajamente pe cont propriu, folosindu-se de prieteni si cunostinte. Astfel, sunt predispusi la compromis, in principal din cauza imboldului de a realiza cat mai rapid si comod venituri. Nestatornicia artistilor le poate cauza, in ultima instanta, si probleme de ordin juridic, prin neplata obligatiilor fiscale aferente activitatii pe care o desfasoara. Cu toate acestea, incet, dar sigur, se va implementa printre artisti mentalitatea conform careia nevoia de reprezentare este o regula de baza a activitatii lor profesionale.

O alta diferenta intre Romania si statele cu o industrie a spectacolului puternic dezvoltata consta in modul in care artistul (si, in plan secundar, impresarul care il reprezinta) realizeaza venituri. Daca in strainatate banii revin in principal din vanzarea de discuri si abia apoi din concertele sustinute, la noi este invers. Albumele editate se vand in cantitati reduse, din cauza nivelului calitativ al performantei artistice, dar si a pirateriei.

Publicul autohton nu este inca educat in ceea ce priveste respectarea drepturilor de autor si a activitatii artistice in general. Astfel, promotorii romani, impresarii si artistii sunt nevoiti sa „forteze“ obtinerea de venituri numai prin organizarea de spectacole in tara.

Un dezavantaj pentru intreprinzatori este in prezent si implicarea majoritatii impresarilor romani in activitati de promovare a unei ramuri muzicale sub-culturale: manelele. Mai mult, altii s-au folosit de atestat pentru a initia activitati ilegale, devenind proxeneti. Acestea sunt motivele pentru care adevaratii impresari, implicati in promovarea valorilor culturale veritabile, intampina dificultati.

Imaginea intreprinzatorilor din bransa este deocamdata grav afectata. In legatura cu acest aspect, Sebastian Gheorghiu, de la XCS Music, ne-a declarat: „Imi este rusine sa spun ca sunt impresar. Prefer sa ma recomand ca manager artistic sau consilier...“. Perceptia societatii va mai ramane un timp sub influenta „impresarilor“ de manele si, nu in ultimul rand, a celor din fotbal, a caror imagine dauneaza bransei.

Finantarea activitatii

In Romania, impresariatul artistic se bazeaza in principal pe autofinantare. De la bun inceput, intreprinzatorul trebuie sa investeasca bani din propriul buzunar si apoi sa reinvesteasca eventualul profit.

Pentru a usura accesul la finantare, in mediul bancar se prefigureaza in curand un pachet de servicii destinate acestei categorii de IMM-uri. Un exemplu similar il reprezinta constituirea, la inceputul anilor ’90, a cabinetelor medicale particulare.

Desi la inceput medicii intreprinzatori s-au lovit de indiferenta si apoi de refuzul institutiilor bancare cand era vorba de finantare, ulterior au aparut pachete de servicii financiare ce le sunt special destinate.

De asemenea, integrarea europeana poate oferi noi perspective de dezvoltare si bransei impresarilor. Potrivit estimarilor specialistilor din domeniu, in cativa ani, marile firme de impresariat din vestul Europei vor fi interesate sa preia integral (prin cumparare) astfel de afaceri de succes din Romania.