Acestor televiziuni li se adauga postul american al-Hurra (Televiziunea libera, lansat in 2004) si rus Russia al-Yaum (Rusia azi, lansat in 2007). La randul sau, Deutsche Welle emite trei ore pe zi in araba din 2005.

Un purtator de cuvant al BBC a declarat ca postul este "coplesit de reactia" publicului, la patru luni de la lansarea BBC Arabic Television, dar fara sa dispuna de cifre de audienta. Bugetul sau se va ridica la 25 de milioane de lire (33 milioane de euro), imediat ce va difuza 24 de ore din 24.

Trecerea de la 12 la 24 de ore de emisie, prevazuta initial pentru vara aceasta, a fost insa amanata pentru toamna, fara ca pentru acest lucru sa fie furnizata vreo explicatie. Postul, care lansase deja o versiune araba in 1994, dar o suspendase dupa doi ani, are ambitia de a atinge, pana in 2010, o audienta de 20 de milioane de telespectatori pe saptamana.

France 24 are, la randul sau, 20 de jurnalisti vorbitori de araba si emite din aprilie 2007 timp de patru ore pe zi in aceasta limba. Agnès Levallois, directoare adjuncta de continut in araba, se declara "multumita". "incepem sa avem rezultate bune de audienta in tarile din Magreb", spunea ea. In Orientul Mijlociu insa, "este mai greu": postul francez sufera acolo de "concurenta foarte importanta" a posturilor al-Jazeera si al-Arabiya.

Citeste si:

Cele doua mari televiziuni panarabe informative continua sa domine audienta. in teritoriile palestiniene, majoritatea populatiei urmareste al-Jazeera, din cauza tonului sau militant. Multi nici nu stiu ca exista si posturi occidentale in limba araba.

Potrivit unui centru de studiere a opiniei din Iordania, primele rezultate ale BBC pe piata araba sunt dezamagitoare. "Nu a reusit sa suscite interesul", potrivit sursei citate, care afirma ca al-Hurra a disparut aproape cu totul de pe ecrane, afectata de legaturile cu administratia americana.

Pentru sociologul de origine algeriana Leila Babes, "global in lumea arabo-musulmana, exista neincredere la adresa presei occidentale, mai ales cand aceasta transmite mesajele marilor puteri".
Filosoful Malek Chebel, tot de origine algeriana, se arata destul de pesimist in ceea ce priveste viitorul acestor posturi. "Isi vor face concurenta intre ele. Nu vor cuceri telespectatorii arabi: cei care asculta cu religiozitate al-Jazeera sau al-Manar (postul de televiziune al miscarii Hezbollah - n.red.) vor continua sa o faca. in cel mai bun caz, telespectatorii arabi le vor utiliza pentru a-si completa informatiile", spune el.

Pentru politologul libanez Joseph Bahout, "consumatorul de televiziune se plimba cam pe toate
canalele si la un moment dat va urmari aceste posturi", dar se intreaba daca ele vor reusi sa il fidelizeze. Cel mai important lucru nu este insa audienta, din punctul sau de vedere. "Batalia se situeaza la nivel politic si al cotelor de piata. Asa cum ai o ambasada in lumea araba, trebuie sa ai o televiziune, face parte din arsenalul diplomatic. Trebuie sa existi politic", explica el.