Pe ambalajele marfurilor din UE s-a putut remarca o adevarata invazie de logo-uri care fac referiri la calitate. In conditiile hiperofertei de produse, marca nu mai este un reper suficient pentru consumator. Si romanii au apelat la marcile de calitate, insa intr-un mod destul de rudimentar.
Confruntati cu mii de marci in marile spatii de vanzare, consumatorii au nevoie de indicii suplimentare care sa le permita sa castige timp si sa-si rationalizeze alegerea. Semnele de calitate fac parte din acest arsenal si beneficiaza de multa incredere in tarile occidentale. Aceste insemne pot consta in diferite embleme ale organizatiilor de producatori, semne referitoare la denumiri de origine si indicatii geografice protejate, logo-uri si stampile ale organismelor de certificare a calitatii, tot felul de blazoane, medalii, trofee, diplome, referinte la entitati specializate, recomandari, diferite logo-uri care incearca sa reproduca designul si stilul insemnelor oficiale etc. Practic, inventivitatea in acest domeniu este nelimitata.

Dar in ultima vreme aceste insemne s-au inmultit atat de mult, incat s-au demonetizat. In Franta, de exemplu, doar cateva mai au credibilitate. Este vorba de insemnele oficiale ale statului referitoare la denumirile de origine si la indicatiile geografice protejate. Faimoasa eticheta rosie Label rouge, care a depasit granitele Frantei, este recunoscuta ca insemn de calitate in toata Europa.

Cauzele unei inmultiri necontrolate

Hiperoferta, care a impus cautarea de noi solutii in marketing, pentru atragerea atentiei consumatorului, este doar una dintre cauzele inmultirii insemnelor de calitate. Necesitatea de a proteja pietele nationale in fata invaziei de produse similare din alte parti, scandalurile sanitare, schimbarile tehnologice si politicile accelerate de reglementare legislativa, reticentele tot mai mari fata de produsele fabricate industrial, delocalizarea productiei spre tarile mai slab dezvoltate sunt factori care impun noi tendinte de identificare a produselor pe criteriul calitatii.
Aparitia produselor de distribuitor la pret de baza - ambalate mai pauper, chiar fara logo, dar cu insemnele calitatii certificate, menite sa concureze marcile de fabrica - este o alta cauza a proliferarii acestor insemne.

Locul fabricarii reprezinta o garantie

Tendintele de delocalizare a productiei au determinat aparitia unui nou insemn referitor la tara de fabricatie. Occidentalii au inceput sa dezvolte aceste insemne, cel mai des folosit fiind un logo ce contine culorile drapelului national, alaturi de inscriptia Made in.
In conditiile inmultirii numarului de producatori situati in diferite colturi ale lumii, se manifesta dorinta consumatorilor de a solicita cat mai multe informatii privind originea produselor. Indicatori de calitate pretiosi in aceasta privinta sunt denumirile de origine controlata si indicatiile geografice controlate.
Denumirile de origine se refera la numele unei regiuni, al unui loc specific sau, n cazuri exceptionale, al unei tari, utilizat pentru a descrie un produs agricol sau un produs alimentar provenit din aceste locuri si a carui calitate sau ale carui caracteristici sunt datorate n principal ori exclusiv unui anumit mediu geografic, cu factorii sai naturali si umani. Pentru a putea beneficia de denumirea de origine, procesarea si prepararea trebuie sa aiba loc n aria geografica precizata. Indicatia geografica se atribuie atunci cand calitatea specifica sau reputatia produsului sunt atribuite unui loc anume. Branza de Rochefort sau Brie, jambonul dArdene, uleiurile de Rhodos, portocalele rosii de Sicilia sunt cateva exemple. Lista oficiala a indicatiilor geografice si a denumirilor de origine protejate si recunoscute n Romnia pentru produse alimentare cuprinde 78 de produse, printre care branza de Moeciu, telemeaua de Huedin, salamul de Sibiu, placinta dobrogeana sau magiunul de prune de Rureni. Pentru vinuri si alte bauturi exista liste speciale.

Certificate, sigle, embleme

Crizele sanitare intens mediatizate, sindromul vacii nebune, gripa aviara, invazia produselor modificate genetic, scandalul dioxinei, descoperirile frecvente de substante cancerigene in bunurile de larg consum au sporit neincrederea consumatorilor. O practica frecventa, care a inceput sa se generalizeze si la noi, consta in aplicarea unor insemne care dovedesc calitatea produselor de catre un organism de certificare a conformitatii acestuia cu un standard de referinta din familia ISO sau echivalentele acestora. Pe multe produse alimentare, pe langa marca proprie, se poate observa si sigla organismului de certificare sau stampila acestuia.

Asociatiile de producatori mai elitiste permit membrilor sa utilizeze sigla organizatiei. Aceasta poate fi un insemn de calitate, deoarece conditiile de aderare la o asemenea asociatie sunt destul de dure. La noi, o astfel de organizatie este Asociatia Romana a Carnii. Timp de trei ani, membrii ei au imprimat pe produsele proprii si o marca de calitate a organizatiei, cu inscriptia ARC. Insa, dupa cum ne-a declarat directorul executiv Mihai Visan, s-a renuntat la aceasta marca deoarece s-a considerat ca toti producatorii ar trebui sa indeplineasca standardele si s-au facut demersuri pentru reglementarea acestora pe cale legislativa.

Atestate de traditionalitate

Neincrederea in produsele fabricate industrial a impus certificari in ceea ce priveste atestarea produselor traditionale. Conform legislatiei europene, recent adoptata si in Romania, un produs traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de productie ori de prelucrare traditional si care se distinge n mod clar de alte produse similare apartinnd aceleiasi categorii.

Piata romaneasca

Pe piata autohtona, mai mult produsele de import - conserve, uleiuri, branzeturi, diferite paste - poarta asemenea insemne. Si pe produsele autohtone se poate remarca o tendinta de a apela la acestea, insa intr-un mod destul de rudimentar. Starnesc indoiala tot felul de sigilii, imitatii de trofee ori medalii pe care scrie Top Quality si au o provenienta incerta. Mai credibile sunt stampilele ISO, care se regasesc deja pe multe produse. Pe altele se poate observa stema UE, asociata cu inscriptia calitate atestata conform standardelor UE. O explicatie ar fi lipsa unor organisme de experti independente, abilitate sa ateste calitatea si sa confere dreptul de a folosi anumite marci de calitate. Totusi, din punctul de vedere al reglementarilor, suntem pe calea cea buna. Luna trecuta, a intrat in vigoare un Regulament al Ministerului Agriculturii, referitor la conditiile de aprobare a organismelor de inspectie, certificare a conformitatii indicatiilor geografice si denumirilor de origine ale produselor agricole si produselor alimentare, precum si a atestatelor de specificitate pentru produsele agricole si produsele alimentare.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Media & Pub »


Setari Cookie-uri