Falsificari de 4,3 miliarde de euro la produsele cu indicatii geografice

Conform Biroului Uniunii Europene de Proprietate Intelectuala (EUIPO), 9% dintre toate indicatiile geografice ale produselor de pe piata UE au fost falsificate în ultimii trei ani. Aceasta cifra reprezinta 4,3 miliarde de euro si a ridicat un semnal de alarma în multe state membre ale blocului comunitar.

Franta a fost printre tarile afectate cel mai sever de catre acest fenomen, in principal pentru ca vinul are cel mai mare pret printre clasele produselor protejate, fiind un bun de lux, potrivit unei analize remise wall-street.ro de catre Cosmovici Intellectual Property. Franta, Italia, Portugalia, Spania si Grecia sunt in fruntea listei pentru produsele alimentare inregistrate in sistemele de calitate din Uniunea Europeana. Produsele lor “protejate” cuprind de la carne proaspata, fructe si legume si pana la uleiuri si branzeturi.

In prezent, 1.402 de produse alimentare au fost inregistrate cu indicatii geografice. Conform ultimelor date Eurostat, valoarea anuala a exporturilor in Uniunea Europeana a ajuns, anul trecut, la un nou record de 130,7 miliarde de euro.

In Romania exista aproximativ 100 de produse care s-ar putea incadra pe sistemele de calitate nationale si europene de tipul Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicatii Geografice Protejate (IGP) si Specialitati Traditionale Garantate (STG). Pana in acest moment, Romania are inregistrate, ca indicatii geografice, patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Tara Barsei (IGP), Telemea de Ibanesti (DOP).

”O chestiune interesanta legata de indicatiile geografice se refera la situatia in care o marca descrie partial sau integral numele unei regiuni pentru care un anumit produs a obtinut indicatie geografica. De exemplu, o ciocolata elvetiana poate avea indicatie geografica pentru regiunea Alpilor pentru ca laptele din care este facuta este produs doar in acea regiune. Deci acel tip de ciocolata, care poate contine chiar si in denumirea sa radacina «alpin» nu se poate fabrica decat cu laptele produs in acea regiune. Daca insa un producator de cereale se gandeste sa denumeasca marca sa tot «alpin», proprietarii marcii de ciocolata nu pot sa anuleze marca de cereale deoarece este de la sine inteles ca acestea nu pot «creste» in Alpi, adica nu au in compozitie niciun ingredient specific acestei zone. Mai mult decat atat titularul indicatiei geografice nu poate bloca inregistrarea altor marci (folosite tot pentru ciocolata), daca acestea au in denumire termenul «Alpi»”, spune Paul Cosmovici, managing partner, Cosmovici Intellectual Property.

Citeste si:
Google si HTC anunta un acord de cooperare in valoare de 1,1 miliarde
Google si HTC anunta un acord...
Citeste si:
15 remedii simple pentru durerile de urechi
15 remedii simple pentru...

Promovarea indicatiilor geografice a ajutat produsele comunitare sa atraga noi piete emergente care cauta alimente de calitate. Totusi, Europol avertizeaza ca produsele cu indicatii geografice false sunt in crestere in intreaga Uniune Europeana si factorii de decizie nu ar trebui sa fie indiferenti in legatura cu protejarea drepturilor proprietatii intelectuale. China impreuna cu Statele Unite reprezinta blocul principal al partenerilor comerciali, insa au inceput sa apara si alte piete din Asia precum Japonia, Vietnam si Korea. In anul 2017, au avut loc castiguri remarcabile inregistrate in Filipine, Singapore si Indonezia.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri