Cercetarea, comandata de Active Watch Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent, in perioada martie-aprilie 2009, a vizat si respectarea deontologiei, precum si conturarea unei perceptii a publicului specializat despre presa autohtona de astazi.

Atat expertii media, cat si publicul specializat, sunt sceptici cu privire la posibilitatea realizarii autoreglementarii, din cauza dezinteresului patronilor de media, neincrederii in initiatorii de autoreglementare si a convingerii ca niciun for de autoreglementare nu va intruni increderea intregii bresle, arata aceeasi cercetare. In aceste conditii, un mix intre autoreglementarea in redactii si un for unic la care sa adere toate institutiile media pare sa fie solutia gasita de majoritatea participantilor la cercetare.

In opinia respondentilor, crearea unui organism de autoreglementare implica crearea unui set de reguli de un grup de jurnalisti si experti din alte domenii, ca membrii grupului de lucru pentru crearea codului etic sa fie de inalta moralitate, crearea unei strategii pe termen lung si alocarea unor resurse mari de bani si personal.

O parte dintre respondenti si-ar dori un organism similar cu CNA pentru presa scrisa, iar altii considera ca un astfel de organism ar fi periculos pentru libertatea de exprimare. In contextul in care internetul este din ce in ce mai folosit, respondentii doresc si o autoreglementare a presei on-line si a site-urilor, considerate periculoase prin continut, mai ales pentru minori.

Printre beneficiile autoreglementarii respondentii au mentionat cresterea gradului de respectare a normelor deontologice, cresterea gradului de profesionalism prin impunerea unor standarde, reiterarea rolului social al jurnalistului, un grad sporit de protectie pentru jurnalist si cresterea gradului de responsabilizare a redactiilor pentru publicul lor.

Ziaristii sunt nemultumiti de respectarea normelor jurnalistice la nivelul breslei, normele etice cel mai des incalcate fiind transmiterea de informatii corecte, citarea sursei, ascultarea tuturor partilor implicate intr-un conflict, respectarea vietii private si impartialitatea politica.

Motivele mentionate de jurnalistii participanti la cercetare pentru care exista abaterile de la deontologie sunt interesul pentru cresterea audientei, dorinta de a transmite informatia cat mai repede, salarizarea proasta si interesele politice si economice ale patronilor.
Pentru majoritatea respondentilor, respectarea normelor jurnalistice reprezinta o provocare, acestia considerand ca exercitarea zilnica a profesiei conduce la situatii in care normele de buna practica sunt incalcate.

Cercetarea mai arata ca, in opinia publicului specializat, presa din Romania este, in general, superficiala, in cautare de senzational, reactiva si fara imaginatie. Ziarele sunt considerate foarte asemanatoare in continut, previzibile si merg prin vulgarizarea informatiei. Publicului mai crede ca ziaristii cu adevarat profesionisti sunt greu de gasit, cauta rar informatii de background despre un subiect anume si, de multe ori, nu scriu despre teme importante pentru societate. Problema semnalata cel mai des este aceea a lipsei de independenta a presei.

Respondentii chestionati mai cred ca, de foarte multe ori, ziaristii incalca etica profesionala, fie de bunavoie, fie pentru ca sunt presati din exterior. Cel mai des incalcate norme sunt considerate dreptul la viata privata, la imagine, la non-discriminare si drepturile minorilor.
Pentru toti respondentii este absolut necesar ca jurnalistii sa fie sanctionati atunci cand incalca drepturile persoanelor sau institutiilor despre care scriu.

Cercetarea calitativa a fost efectuata de IMAS Marketing & Sondaje, prin interviuri in profunzime cu 17 persoane - experti media si public specializat. Expertii media sunt jurnalisti care ocupa functii de coordonare, iar publicul specializat este format din experti care activeaza in diferite domenii de activitate si care au avut o experienta directa cu media.