Toti analistii si administratorii de active din lume stau cu ochii pe ele. Este vorba de cele mai mari fonduri de pensii private din lume - giganti globali care au acumulat sume impresionante si colinda pietele financiare ale lumii in cautarea celor mai profitabile investitii, pentru a-si majora in continuare forta.

Cele mai mari 300 de fonduri de pensii private din lume gestionau la finele anului trecut sume de 8.095 miliarde euro, cu 2,3% mai mult decat in 2006, potrivit portalului pensiileprivate.ro.

Dintre aceste 300 de fonduri, primele zece aveau in gestiune in acelasi moment 2.116 miliarde euro, cu 5,1% mai mult ca in 2006. In Europa, cele mai mari 1.000 de fonduri de pensii private gestioneaza active totale de 3.700 miliarde euro (plus 5,7% fata de anul precedent). Dintre ele, primele zece au in grija 854 miliarde euro, cu 8,6% mai mult decat in urma cu un an.

Spre comparatie, Romania va avea anul acesta un PIB (Produs Intern Brut, adica valoarea tuturor bunurilor si serviciilor produse in 2008) de circa 140 miliarde euro. Tot cu scopul comparatiei, estimarile de acum arata ca piata romaneasca de pensii private ar putea ajunge in anul 2020 la active totale de aproximativ 30 miliarde euro.

Acestea sunt doar cateva cifre care descriu pe scurt marimea colosilor globali ai pensiilor private. In fiecare an, compania de consultanta WATSON WYATT, lider mondial in domeniu, in colaborare cu cotidianul financiar american Pension&Investments, publica Topul 300 al celor mai mari fonduri de pensii private din lume. De asemenea, publicatia Investment&Pensions Europe si compania de consultanta AP Information Services publica anual clasamentul celor mai mari 1.000 de fonduri de pensii din Europa.

Cine sunt colosii?

Cel mai mare fond de pensii din lume este Government Pension Investment (GPIF) din Japonia, cu active de aproape 730 miliarde euro la finele anului trecut. Fondul administreaza privat economiile sistemului public de pensii din Japonia si este de departe cel mai mare vehicul de investitii de acest fel din lume. Pe locul doi in top se afla fondul petrolier Government Pension Fund - Global (GPF-G) din Norvegia, construit pe aceeasi filosofie ca si cel japonez. "Dopat" cu petrodolari - Norvegia fiind cel mai mare exportator de petrol din Europa si al treilea din lume (dupa Arabia Saudita si Rusia) -, fondul a ajuns la active de peste 252 miliarde euro la finele anului trecut.

Pe locul trei in clasamentul mondial regasim tot un fond european, ABP din Olanda, cu active de 214 miliarde euro la sfarsitul anului 2007. Fondul gestioneaza economiile functionarilor din administratia publica olandeza si ale muncitorilor din constructii. Locul al patrulea este ocupat de cel mai mare fond de pensii din Statele Unite ale Americii - California Public Employees (CalPERS) - care administreaza contributiile angajatilor din sectorul administrativ din statul California, cu active de 173 miliarde euro. Pe locul cinci se afla tot un fond asiatic - National Pension din Coreea de Sud (aproape 158 miliarde euro), care gestioneaza prin plasamente pe pietele financiare banii sistemului public de pensii din acest stat.

In Top 300 al celor mai mari fonduri de pensii din lume, cele mai bogate sunt fondurile care gestioneaza banii sectorului bugetar - asa-numitele "fonduri de sector bugetar" -, finantate din contributii publice si care concentrau la sfarsitul anului trecut 44% din sumele totale de 8.095 miliarde euro ale fondurilor din Top 300. Fondurile bugetare sunt urmate de fondurile suverane de pensii - fonduri publice, controlate direct de stat, care administreaza in mod privat disponibilitatile financiare ale sistemelor publice de pensii.

Citeste si:

In clasament urmeaza fondurile ocupationale - fiecare gestionand pensia privata a angajatilor unei mari corporatii sau a unor grupuri de corporatii -, aceste scheme de pensii fiind finantate de catre angajatori. Al patrulea tip de fonduri este reprezentat de fondurile de sector privat, care grupeaza economiile angajatilor din anumite sectoare de activitate si sunt finantate tot de catre angajatori.

Cele mai multe fonduri din Top 300 mondial provin din Statele Unite ale Americii (141), Marea Britanie (27), Canada (20) si Japonia (16).

La nivel european, dupa fondul norvegian GPF-G si cel olandez ABP, ultimul loc pe podium apartine tot Olandei, prin fondul Zorg en Welzijn, cu active de 88 miliarde euro. Statisticile arata ca fondurile europene de pensii private au crescut mai rapid in ultimul an decat celelalte fonduri globale - multe dintre fondurile americane si asiatice fiind afectate de criza financiara globala.

Dintre fondurile de pensii private din regiunea Europei Centrale si de Est, cu modele sistemice asemanatoare celui aplicat anul trecut in Romania, cel mai mare este cel administrat de AVIVA (COMMERCIAL UNION) in Polonia - liderul pietei de pensii private obligatorii (Pilonul II) din aceasta tara, cu active nete de 10,2 miliarde euro, ocupand locul 66 in Top 1.000 european. Podiumul regional este de altfel in totalitate polonez, cu AVIVA pe primul loc, ING pe locul doi (75 in Top 1.000) si PZU pe locul trei (136 in Top 1.000).

La finalul topului celor mai mari 1.000 de fonduri de pensii din Europa pot fi regasite fonduri cu active de "numai" 240-250 milioane euro. In aceste conditii, liderii pietei romanesti de pensii private obligatorii, adica fondurile gestionate de ING si ALLIANZ-TIRIAC, ar putea ajunge si ele in cativa ani in acest clasament continental.

Cum traverseaza liderii globali criza financiara

Nici macar colosii pietei mondiale de pensii private nu au fost ocoliti de efectele crizei financiare globale - caderea burselor, reducerea lichiditatii, falimentele bancare si restul. Multe fonduri de pensii din Top 300 au suferit pierderi cu aceasta ocazie, dar in acelasi timp au vazut in cele mai recente evenimente destule oportunitati pentru a-si consolida portofoliul si a cumpara cand piata este jos.

De exemplu, fondul japonez GPIF, care deocamdata investeste preponderent in titluri de stat japoneze si obligatiuni de pe piata interna, cauta oportunitati pentru a-si diversifica plasamentele in actiuni si instrumente alternative, cu scopul majorarii castigurilor obtinute, potrivit Reuters. Japonezii vor sa foloseasca disponibilitatile masive ale acestui fond de pensii pentru a crea un vehicul suveran de investitii care sa speculeze mai agresiv oportunitatile de piata.

In acelasi timp, cele mai mari doua fonduri europene, GPF-G si ABP, au anuntat recent ca nu isi modifica strategia de investitii in actiuni ca urmare a crizei care a zguduit Wall Street-ul si fundamentele pietei financiare globale. "Crizele vin si pleaca - iar acest tip de risc financiar este exact cel pentru care care, pana la urma, investitorii sunt rasplatiti pe termen lung", a declarat unul dintre strategii de investitii ai fondului norvegian, citat de Reuters. In aprilie anul acesta, gigantul norvegian si-a majorat expunerea pe actiuni de la 40% la 60%. "Pe termen lung, volatilitatea pietelor este o provocare, dar ea vine si cu mai multe oportunitati de investitii", a declarat un oficial al fondului olandez ABP.

De asemenea, in Coreea de Sud, fondul National Pension a anuntat recent un plan de dublare a detinerilor de actiuni de la 20% la 40% in urmatorii ani, pentru a profita de pretul scazut al actiunilor si a majora castigurile fondului.

Desi nu isi afiseaza prea mult optimismul, administratorii gigantilor din pensii stiu din proprie experienta: crizele se resorb in timp iar, pe termen lung, pietele isi revin - si atunci cei care au avut azi curaj si au riscat inteligent isi vor numara profiturile exprimate in si mai multe miliarde de euro.