Tranzacția a avut loc la Brick Depot, magazin certificat LEGO și comerciant partener al BT, și a fost realizată în cadrul programului Visa Agentic Ready. Plata a folosit date reale de card și infrastructura de plăți deja existentă.
Cu alte cuvinte, AI-ul începe să treacă de la etapa în care ne recomandă ce să cumpărăm la cea în care poate efectiv să participe la cumpărătură.
De ce ar avea nevoie AI-ul de acces la plata ta
În ultimii ani, inteligența artificială a devenit pentru mulți utilizatori un instrument de căutare și recomandare.
Poți să îi spui că vrei un hotel în Milano, aproape de centru, într-un anumit buget. AI-ul poate compara opțiunile, poate analiza recenziile și poate construi o listă de variante.
Pasul următor este ca procesul să nu se mai oprească la recomandare.
Într-un model de „agentic commerce”, agentul AI poate continua procesul și poate iniția cumpărarea în numele utilizatorului, în limitele stabilite de acesta.
În vară, la Visa Payments Forum de la Paris, Wall-Street.ro a văzut o astfel de demonstrație. Utilizatorul îi spunea agentului AI ce fel de vacanță își dorește, AI-ul căuta variantele și, după alegerea hotelului, utilizatorul îl autoriza să continue până la plată.
La acel moment, Visa anunța că agenții AI începuseră deja să realizeze tranzacții reale în Europa, în domenii precum turismul, retailul și comerțul electronic. Acum, unul dintre aceste teste a ajuns și în România.
Înseamnă că AI-ul îți știe numărul cardului?
Aici apare probabil cea mai importantă întrebare. Dacă un agent AI poate cumpăra în locul tău, cât acces primește de fapt la bani și la datele cardului? Modelul testat de Visa nu presupune ca utilizatorul să îi ofere pur și simplu unui chatbot numărul cardului și libertatea de a cheltui.
Plata realizată în România a fost procesată prin Visa Intelligent Commerce și a folosit infrastructura și mecanismele deja existente în plățile digitale: tokenizare, verificarea identității și monitorizarea fraudelor în timp real.
În cadrul pilotului a fost folosit și Visa Payment Passkey, pentru respectarea cerințelor europene privind autentificarea strictă a clienților – Strong Customer Authentication (SCA).
Ideea este că agentul AI poate acționa doar după ce utilizatorul îi acordă permisiunea și în limitele definite de acesta.
Este una dintre principalele probleme pe care industria plăților încearcă acum să le rezolve: nu este suficient ca sistemul să știe cine este clientul. Trebuie să poată verifica și agentul AI care încearcă să facă o acțiune în numele lui.
Ce ar putea face AI-ul în locul nostru
O plată pentru un produs LEGO este, deocamdată, un test. Dar scenariile pentru care este construită tehnologia sunt mult mai ample.
Să presupunem că îi spui unui agent AI:
„Vreau să merg trei zile la Roma. Am 700 de euro pentru avion și hotel, vreau zbor direct și vreau să stau aproape de centru.”
Astăzi, AI-ul îți poate găsi variantele.
Într-un sistem complet de comerț agentic, același agent ar putea căuta zborurile, verifica hotelurile, compara prețurile, analiza recenziile și, după aprobarea ta, să finalizeze rezervările și plățile.
Același principiu poate fi aplicat cumpărăturilor online sau altor servicii.
Diferența pare mică, dar schimbarea este importantă: AI-ul nu mai este doar un instrument care îți oferă informații, ci devine un agent care execută sarcini în numele tău.
O problemă nouă pentru magazinele online
Schimbarea nu afectează doar clienții și băncile.
Magazinele online de astăzi sunt construite pentru oameni. Intrăm pe site, folosim filtre, comparăm produse, adăugăm ceva în coș și completăm checkout-ul.
În momentul în care o parte dintre acești pași sunt realizați de software, comercianții trebuie să poată face diferența între un agent AI legitim și un bot malițios.
Visa lucrează la această problemă prin Trusted Agent Protocol și Agent Directory, soluții prin care comercianții pot identifica și verifica agenții AI care interacționează cu site-urile lor.
Există și o miză economică importantă. Potrivit datelor prezentate de Visa la Paris, două din trei cumpărături începute online nu sunt finalizate, ceea ce ar însemna aproximativ 260 de miliarde de euro în vânzări pierdute anual.
Un agent AI care poate elimina o parte dintre etapele procesului de cumpărare poate deveni astfel interesant nu doar pentru consumatori, ci și pentru comercianți.
Până unde îi vom permite AI-ului să decidă pentru noi?
De aici începe însă partea mai complicată.
Este una să îi ceri AI-ului să găsească cel mai ieftin hotel. Este altceva să îi dai permisiunea să cheltuiască bani.
Câtă autonomie îi dai? Îi stabilești o sumă maximă? Poate alege singur între două produse? Poate face o plată fără să îți mai ceară aprobarea finală dacă se încadrează în regulile stabilite anterior?
Și ce se întâmplă dacă agentul cumpără produsul greșit, interpretează greșit o instrucțiune sau este manipulat de un comerciant?
Aceste întrebări vor deveni probabil la fel de importante precum tehnologia propriu-zisă. Pentru bănci și companiile de plăți, provocarea nu este doar să facă posibilă plata inițiată de AI, ci să construiască suficientă încredere încât oamenii să fie dispuși să o folosească.
AI-ul schimbă și modul în care băncile se raportează la clienți
Comerțul agentic este doar una dintre transformările prin care trece industria financiară.
Inteligența artificială începe să fie utilizată în relația cu clienții, în prevenirea fraudelor, în analiza datelor, în personalizarea ofertelor și în automatizarea unor procese care până acum necesitau intervenție umană.
Pentru bănci, întrebarea nu mai este doar ce poate face tehnologia, ci ce trebuie să rămână sub controlul clientului și cum pot noile instrumente să simplifice experiența fără să reducă nivelul de siguranță.
Aceste teme vor fi discutate și la Future Banking Summit 2026, unde Visa și Banca Transilvania vor avea un panel dedicat viitorului plăților, comerțului și experienței financiare.
„Inovația deschide noi posibilități pentru felul în care oamenii și companiile interacționează cu economia digitală. La Future Banking 2026 vom discuta despre tendințele care modelează comerțul și experiențele de mâine”, spune Alexandru Mihalache, Visa.
Din perspectiva băncilor, schimbarea tehnologică trebuie transformată în servicii pe care clienții să le poată folosi efectiv.
„Așteptările clienților evoluează odată cu tehnologia, iar băncile au oportunitatea de a transforma aceste schimbări în experiențe mai simple și mai relevante. La Future Banking 2026 vom discuta despre cum construim serviciile financiare ale viitorului”, spune Silvia Ionescu, Banca Transilvania.
Future Banking Summit 2026 va reuni la Brașov reprezentanți ai băncilor, companiilor fintech, industriei plăților și tehnologiei, într-o ediție în care inteligența artificială va fi una dintre temele centrale.
Future Banking Summit este un eveniment FutureBanking.ro, organizat de IC Events, Main Partner Visa, Gold Partners Evrotrust, fme Romania,Data Core Systems, Qoobis, Entrust, Mastercard, Matricia, DoAff și FIS, Silver Partners ING, Filip & Company, INFORM- member of AUSTRIACARD HOLDINGS, BLIK, Dendrio, CEC Bank, Imobiliare.ro Finance, NetApp by ALEF, Certsign, Mediatel Data, Zitec, Nexent Bank și UniCredit Bank.
