Au trecut 19 luni sau aproximativ un an si jumatate de cand principalii indici ai Bursei de Valori Bucuresti inregistrau maxime istorice, iar pana acum bilantul este urmatorul: indicele BET si indicele BET-C au scazut fiecare cu 82%, iar indicele BET-FI - cu 91%.
In vara anului 2007, singura problema a statelor din Europa era inflatia, indicator influentat de economiile supraincalzite ale acestora, iar BCE si Banca Angliei cresteau ratele de referinta a dobanzii in incercarea de a contracara acest fenomen. In SUA, marile banci de investitii isi multumeau actionarii prin rate de crestere impresionante ale profitului, generate in primul rand de practicarea unei competitivitati agresive tradusa prin relaxarea politicii de creditare a clientilor si a criteriilor de evaluare a riscului. Bancile se aflau sub presiunea fondurilor cu capital privat si a publicului care solicitau standarde relaxate de acordare a creditelor, in timp ce investitorii cereau sa aiba acces la produse cu un randament ridicat.
Milionarii planetei erau si mai bogati, iar estimarile de crestere a averilor acestora pentru urmatorii ani erau entuziaste. Un studiu realizat la mijlocul anului 2007 de firma de consultanta Capgemini si de banca Merrill Lynch arata ca nivelul avutiei acestora atinsese un maxim istoric, dupa ce crescuse sapte ani la rand intr-un ritm alert. Tot studiul arata ca numarul milionarilor urma sa creasca cu aproximativ 6,8% in fiecare an pana in 2011 (din 2007). O buna parte a investitiilor milionarilor planetei erau indreptate catre imobiliare.
Si totusi, ceea ce atunci a fost desconsiderat, sectorul subprime din America, incepuse sa isi faca cunoscute primele efecte asupra institutiilor financiare expuse. Semnale cu privire la dezastrul economic ce urma sa vina au fost vizibile inca de la inceputul anului 2007. Pe masura ce valoarea proprietatilor din SUA a crescut (in perioada 2001-2006 preturile caselor au crescut constant), conditiile de creditare au fost din ce in ce mai mult relaxate, iar situatia a degenerat in crearea unui bubble imobiliar, ce incepand cu anul 2007 s-a spart, pentru ca cei care contractasera aceste credite au incetat in masa sa nu mai ramburseze rate. New Century Financial, unul dintre cei mai mari creditori de pe segmentul subprime, intra in faliment, iar banca de investitii Bear Stearns isi anunta investitorii din doua fonduri de hedging ca vor primi mai putini bani decat au investit.
O alta institutie, BNP Paribas, anunta inghetarea retragerilor de lichiditati din cadrul a doua fonduri de investitii ale bancii. Alte banci isi inchid diviziile de credite subprime, vanzarile de case pe piata americana scad semnificativ, iar companiile din sectorul constructiilor inregistreaza pierderi importante. Si totusi, indicele DOW Jones Indus. Avg. atingea maxime istorice in octombrie 2007 (cu cca. +13% mai sus fata de nivelele atinse la finalul anului 2006), increderea americanilor in economia lor fiind pe culmi (masurata prin indicele increderii in economie). In acelasi timp, actiunile companiilor din constructii coboara la minimul din ultimii 4 ani.
Singurul indicator care a reactionat la vestile negative de pe piata imobiliara din SUA a fost dolarul care s-a depreciat pentru ca investitorii se temeau de faptul ca economia americana ar putea fi afectata de criza din domeniul imobiliar. In continuare, tot mai multe institutii financiare anuntau in lant probleme de ordin financiar generate de sectorul subprime, deprecieri impresionante la bursa, demisii, falimente si nationalizari.
Incercand sa reduca efectele negative asupra economiilor, bancile centrale au redus ratele de dobanda si au injectat sute de miliarde de euro/usd in sectorul financiar, in care se propagase un profund sentiment de neincredere - care va fi urmatoarea institutie care va pica victima unei lungi perioade de inconstienta economica?
Problemele financiare au dus la restrangerea drastica a creditarii si la reducerea lichiditatii, generand, in lant, reducerea consumului publicului si a investitiilor companiilor, rezultatul fiind conturarea unei recesiuni globale. Incepand cu cea de-a doua jumatate a anului 2008, indicatorii macroeconomici raportati de marile economii ale lumi au inceput a arata acest lucru. La 1 decembrie 2008, SUA era oficial de un an in recesiune.
In primul trimestru din 2008, cresterea economica din Romania era de 8,2%, in trimestrul al II-lea 2008, de 9,3%, in trimestrul al III-lea, de 9,2%, iar in ultimul trimestru al alunui trecut PIB crestea cu doar 2,9%. De ce? Anumite sectoare din economie au inceput a da semne de slabiciune in ultimul trimestru al anului. Este vorba de industrie unde volumul de activitate a fost cu 7,7% mai mic in trimestrul IV din 2008 fata de acelasi interval din 2007 si de servicii (activitati financiare, imobiliare, inchirieri etc.) unde volumul de activitate a scazut cu 1,5%. Toate celelalte componente ale PIB au avut o dinamica mult mai moderata.
De exemplu, agricultura a crescut cu 18,2% in ultimul trimestru din 2008 fata de aceeasi perioada a anului precedent, in conditiile in care pe tot anul 2008 cresterea a fost de 21,4%, constructiile au crescut cu 18,9% in conditiile in care pe tot anul 2008 dinamica a fost de 26,1% etc. Consumul final efectiv a scazut in volum cu 2,8% in ultimele trei luni ale anului, situatie generata mai ales de scaderea in volum a consumului populatiei ce a scazut cu 3,7%. Pe tot anul 2008, consumul final a urcat in volum cu 8% in primul rand datorita consumului final al populatiei, care a crescut cu 8,4%.
Judecand dupa datele macroeconomice consemnate pana in al treilea trimestru al anului trecut, parea ca economia romaneasca evolueaza in mod detasat de celelalte economii dezvoltate ale lumii. Se vorbea de globalizare si de riscurile la care este supusa Romania in contextul global, insa doar bursa si valoarea achizitiilor investitorilor nerezidenti la bursa erau marcate de situatia de pe plan international, unde se contura o criza economica si financiara fara precedent. Se vorbea despre o aterizare dura a economiei romanesti, insa cifrele efectiv inregistrate de atunci contrariau opiniile celor care analizau contextul intern.
Economia crestea pe baza investitiilor nete realizate in cursul anilor trecuti. In 2006, acestea au crescut cu 16%, in anul 2007 cu aproape 29%, iar in anul 2008 cresterea a fost de 17%. In 2008, cele mai mari investitii au fost atrase de comert si servicii, cu o pondere de 34,4% in total, urmate de industrie, cu o pondere de 33,7% in total, si de constructii, cu o pondere de 16,9% in total. Trimestrul IV din 2008 a fost insa cel mai slab din punct de vedere al dinamicii investitiilor realizate in economia nationala, cresterea acestora fata de acelasi interval din 2007 fiind de doar 2,3%.
Exuberanta de pe plan extern (pana in anul 2007) s-a manifestat si prin cautarea unor alternative de investitie, in conditiile cresterii apetitului pentru risc pe plan global. Investitiile straine directe au fost de aproape 9 mld. de euro in anul 2008 si 2007 si de 7,1 mld. de euro in anul 2007. Economiile emergente din Europa de Est, mult mai vizibile, au fost in acest sens tinta investitiilor straine.
In 2008, investitiile straine directe reprezentau aproximativ 40% din investitiile totale realizate in economia nationala, cifra fiind foarte mare si aratand dependenta dezvoltarii economice de pe plan intern de sursele de finantare externa.
Incepand cu trimestrul al patrulea din 2008, datele statistice semnaleaza faptul ca situatia s-a schimbat dramatic pe plan intern si arata ca ultimele trei luni ale anului trecut au reprezentat debutul unei perioade de restrangere a activitatii economice in Romania. Criza economica internationala a ajuns si pe plan local si se manifesta prin: diminuarea activitatii de creditare (situatie generata de o lipsa de incredere globala in sistemul bancar ce a limitat accesul la finantarea externa si a dus la deprecierea monedei romanesti) si prin activitatea mai redusa a investitorilor straini (situatie generata de cresterea a aversiunii fata de risc pentru economiile emergente din Europa de Est); prin incetinirea activitatii de export; scaderea valorii activelor romanesti in general, unul din motive fiind deprecierea leului.
Trebuie precizat faptul ca gradul de intensitate si propagare a crizei din prezent a fost mult subestimat de toata lumea, iar principala problema a pietelor in prezent este neincrederea investitorilor si a consumatorilor. In conditiile unor astfel de dezechilibre, gradul de incertitudine cu privire la evolutia viitoare a indicatorilor macroeconomici este unul foarte ridicat, iar propagarea unor evenimente negative ce ar putea adanci dezechilibrele actuale nu este exclusa. Asa pot fi explicate si estimarile pesimiste ale analistilor straini cu privire la evolutia de anul acesta a economiei romanesti.
Oficialii romani raman optimisti si, chiar daca institutii bancare de renume mizeaza pe recesiune pe plan local in anul 2009, este de datoria lor sa creada in continuare in economie incercand sa o sustina prin diverse parghii fiscale si de politica monetara.
Privind cresterea economica din Romania in 2009, conform unei prezentari BNR se mizeaza pe: ponderea redusa a exporturilor in PIB comparativ cu alte state din Europa Centrala si de Est, care au prognozate totusi o crestere pozitiva a PIB pentru 2009; gradul scazut de intermediare financiara, care implica o contractie mai mica a economiei datorate canalului financiar; faptul ca Romania are o balanta energetica echilibrata; curs de schimb flexibil; volumul mare de fonduri structurale; stimulentul fiscal injectat in economie in ultimele luni ale anului 2008 (3% din PIB); scaderea pretului petrolului; investitii publice in crestere ce vor inlocui o parte din investitiile private (sunt estimate a scadea).
Andreea Gheorghe este directorul departamentului de analiza al firmei de brokeraj Intercapital Invest
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
