Cum a schimbat criza politica de dividende a emitentilor de la Bursa

Spre deosebire de alti parametri mai abstracti care caracterizeaza atractivitatea unei companii, ca multiplicatorii P/E, P/B, indicatori de profitabilitate, lichiditate sau eficienta, sau de alte criterii greu cuantificabile, cum ar fi structura actionariatului, managementul, perspectivele sectorului, dividendul este un factor palpabil, masurabil si perfect lichid, sustine Paul Brendea (foto), analist Prime Transaction, intr-un raport de analiza.

Cum descoperim companiile cu potential de dividende?

Cat de motivati sunt actionarii cu putere de decizie sa mai acorde dividende si cat de interesante mai sunt ele ca sursa de venit sunt doua aspecte demne de luat in considerare in noile conditii ale crizei financiare globale, sustine Paul Brendea.

Motivatia de a imparti profitul an de an este o masura de atragere a actionarilor, asa cum in marketing se folosesc tot felul de instrumente de fidelizare. Scopul final este un succes cat mai mare in atragerea de capital de pe bursa, prin majorarile de capital social cu aport in numerar. De asemenea, dividendul este remuneratia actionarilor mari, castigul lor din afacerea in care si-au investit banii.

Un al doilea caz particular unde ne putem astepta in continuare la dividende sunt societatile cu capital majoritar de stat, explica analistul Prime Transaction.

Legislatia prevede ca aceste societati sa distribuie dividende in cuantumul a 50% din profitul net anual, daca prin legi speciale nu se prevede altfel. Este un indiciu de luat in considerare si se poate verifica situatia din anii anteriori.

Brendea sustine ca o estimare statistica a dividendului aferent profitului din 2008 se poate face pe baza unui istoric al ultimilor 6 ani, a mediei ratei de acordare pentru fiecare companie in aceasta perioada, a abaterii absolute fata de aceasta medie si a profitului net pe actiune calculat pe baza rezultatelor preliminare pe 2008.

“Vor rezulta un dividend potential minim si un dividend potential maxim calculate prin aplicarea abaterii absolute de o parte si de alta a mediei”, explica analistul.

In tabelul de mai jos s-au luat in calcul societatile care au acordat dividend in ultimii 6 ani si care au raportat profit in rezultatele preliminare pe 2008.

Sursa: Prime Transaction

Comelf Bistrita, Aerostar Bacau, SIF Muntenia, SIF Transilvania, SIF Banat-Crisana, Erste Group Bank si VES Sighisoara si-au anuntat deja dividendele. Insa, in afara de Erste, toate au anuntat un dividend mai mic decat cel estimat de Prime Transaction in cadrul analizei – exceptie facand VES Sighisoara, care nu a fost cuprinsa in estimari.

“Sa luam cazul Comelf, prima care a anuntat dividendul. Societatea vrea sa acorde un dividend brut de 0,0376 lei pe actiune, sub minimul estimat de noi. Ceea ce vine sa demonstreze existenta unei anumite marje de eroare la o estimare bazata pe factori primari, ca media aritmetica. Practic, media ratei dividendului de 52,7% este ridicata mult de anii 2003-2005, pentru ca in perioada urmatoare societatea sa-si schimbe politica. In 2006 si 2007 rata medie a dividendului a fost de 42,1%, in scadere fata de anii anteriori. Iar acest dividend de 0,0376 lei respecta cu strictete noua politica, reprezentand 42,2% din profitul net preliminat pe 2008, deci o continuare fidela a practicii din ultimii 3 ani”, se arata in analiza casei de brokeraj.

Unele companii au avut in ultimii 6 ani o rata a dividendului crescatoare, unele descrescatoare, iar la altele nu se poate identifica un trend anume, de aceea estimarile dividendului trebuie privite cu rezerva, subliniaza analistul.

Pe langa media ratelor de distributie a dividendelor in ultimii ani si abaterea medie de la aceasta, in tabel mai apar alte doua masuri statistice, deviatia standard si coeficientul de variatie.

Prima arata stabilitatea politicii de dividend: cu cat e mai mica, cu atat societatea respectiva se abate mai putin de la rata medie a dividendului (abaterea medie arata acelasi lucru, dar deviatia standard e o masura mai exacta).

A doua, coeficientul de variatie, este, de fapt, deviatia standard impartita la medie.

E un indicator care face mai comparabile societatile, deoarece comparabilitatea doar prin prisma deviatiei standard face abstractie de medie si de faptul ca societatile cu o medie mare sunt mai predispuse la abateri mari.

In principal, coeficientul de variatie trebuie sa fie cat mai mic, ceea ce reprezinta o medie mare a ratei dividendului si o deviatie standard mica fata de aceasta.

Aerostar, BRD, Antibiotice Iasi, Bermas Suceava si Erste Group au valori ale deviatiei standard mai mici de 0,1 si au valori medii ale ratei dividendului deloc de neglijat, sustine analistul Prime Transaction. Acestea sunt masuratori exacte si care indica stabilitatea politicii de dividend, ca procent de alocare a profitului net.

Randamentul dividendului conteaza mai mult decat stabilitatea acordarii

Totusi, stabilitatea acordarii unui dividend a unei companii nu determina atractivitatea ei, ci depinde si de randamentul dividendului (DVY). Astfel, comparativ cu primul tabel, aplicarea criteriului DIVY modifica clasamentul.

Sursa: Prime Transaction

Liderul clasamentului este Alro Slatina, cu un randament al dividendului de 37,4%. Aici, cu toate ca profitul preliminat pe 2008 este cu 44% mai mic decat in 2007, scaderea cu aproape 88% a cursului pe bursa si o rata medie de alocare a dividendului ridicata in ultimii 6 ani au asigurat un randament foarte atractiv.

In evidenta mai iese si BRD, unde cresterea profitului fata de 2007 in urma vanzarilor de participatii, dar si a activitatii operationale, impreuna cu deprecierea mare a cursului in ultimul an au dus la un randament al dividendului de 23,4%.

“In trecut erau o raritate companiile care ofereau un randament atractiv din dividend, deoarece castigurile din cresterile de curs eclipsau totul. Dar s-ar putea ca dividendul sa-si recastige importanta in luarea deciziei de investitie, realitatile cotidiene fiind total diferite fata de cele de acum un an sau, mai mult, doi ani”, declara Paul Brendea.

Important este ca societatile sa-si pastreze politica de dividend, iar aceasta este prima observatie in legatura cu estimarile de mai sus. E foarte posibil sa asistam la schimbari in acest an, deoarece nevoia de lichiditati si de surse de finantare este acum prioritara pentru o companie. De altfel s-a vazut la majoritatea companiilor care au anuntat deja dividendul o scadere semnificativa a ratei de alocare, in special la SIF-uri.

Analistul tine sa sublinieze ca tabelele nu sunt atotcuprinzatoare, deoarece in ele sunt prinse companiile care au dat dividende in ultimii 6 ani, cu cateva exceptii, dar nu exclude posibilitatea ca unele companii care nu au o continuitate in oferirea de dividende in ultimii ani sau care nu au o astfel de politica sa decida sa repartizeze o parte din profitul inregistrat actionarilor.

“In final, a treia observatie se refera la siguranta randamentului dividendului. Pentru ca el sa fie posibil, cotatia bursiera trebuie sa revina intr-un timp cat mai scurt la nivelul din perioada cum-dividend. Cu cat trece mai mult timp pana la aceasta revenire, cu atat randamentul dividendului este mai alterat. El este diminuat cel putin de costul de oportunitate dat de plasarea banilor cu care s-au cumparat actiunile respective in active cu risc mai redus (titluri de stat sau alte instrumente cu venit fix, obligatiuni, depozite bancare), cost care creste proportional cu durata de revenire a cursului actiunilor la nivelul costului de achizitie”, conchide Paul Brendea.