Inevitabil, argumentele pro si contra unei interventii directe in piata valutara a bancii centrale nipone au inceput recent sa faca marile titluri ale presei financiare internationale.

Generic, premizele care sustin posibilitatea (si oportunitatea) unei interventii efective in piata forex a autoritatilor financiare nipone se refera la efectele negative ale aprecierii accelerate a yenului asupra unei serii largi de corporatii nipone, la inabilitatea bancii centrale de a taia dobanda cheie (in prezent 0.50%, cel mai scazut nivel printre economiile care compun G7), si la cea mai notabila pozitionare speculativa net long yen din ultimii 4 ani (asta in cazul in care consideram cifrele raportate in acest sens de catre Chicago Mercantile Exchange drept reprezentative pentru piata forex USD/JPY in ansamblul ei, si totodata daca o asemenea pozitionare speculativa a ajuns deja la un nivel la care, in cazul in care autoritatile financiare de la Tokyo decid sa vanda masiv yeni japonezi, surpriza unei asemenea masuri sa produca un efect semnificativ).

Pana la a decide sa-si vanda propria moneda, insa, Banca Japoniei s-a confruntat recent cu un vid de putere la cel mai inalt nivel de conducere. In conditiile in care mandatul lui Toshihiko Fukui a expirat deja pe 19 martie, doua nominalizari succesive facute intr-un interval de timp de doar cateva zile de catre premierul Yasuo Fukuda pentru postul de guvernator al bancii centrale - Toshiro Muto (la acest moment vice-guvernator) si Koji Tanami (care in prezent conduce Bank for International Cooperation, o institutie financiara in controlul statului) - au fost deja respinse de catre opozitia politica, justificarea aparenta referindu-se la implicarea profesionala anterioara a celor doi oficiali in cadrul ministerului de finante.

O situatie consemnata de presa in forma unui nou esec al premierului Yasuo Fukuda, in conditiile in care Japonia se confrunta cu o moderare a performantelor economice dar si cu o crestere a preturilor, precum si cu o volatilitate deja notabila a propriei monede in principalele sale piete valutare.

Apoi, chiar pe 13 martie - cand cursul forex USD/JPY a afisat cotatii sub 100 pentru prima data in ultimii peste 12 ani - ministrul de finante nipon Fukushiro Nukaga a afirmat generic ca institutia pe care o conduce observa cu atentie evolutiile pietelor valutare si ca o miscare excesiva a oricarei valute majore este indezirabila – un comentariu insa cu nimic diferit fata de linia traditionala.

Nu in ultimul rand, in conditiie in care mesajul unitar al G7 cere imperativ Chinei o accelerare a aprecierii propriei monede (pe 23 martie, ministrul de finante nipon Fukushiro Nukaga a reiterat public tema unui yuan mai flexibil, in urma unei intalniri pe care a avut-o la Tokyo cu omologul sau chinez), o interventie directa a Bancii Japoniei in pietele valutare ar fi un eveniment cel putin cinic.

Informatii despre oportunitatea unei interventii forex – de aceasta data programata si executata in mod concertat de catre G7 - au inceput sa apara in notele de piata ale unor mari institutii financiare, de altfel, si in legatura cu dolarul american. Daca la nivel oficial ar exista deja, insa, o asemenea intentie ar veni si ea in contradictie cu acutizarea mesajului G7 in privinta yuanului chinezesc.

Chiar ignorand un asemenea tip de incoerenta, totusi, declaratiile unor oficiali cu greutate pun sub semnul intrebarii cel putin iminenta unei interventii forex coordonate in directia sprijinirii dolarului american.

‘In circumstantele prezente, suntem ingrijorati in privinta unor miscari excesive ale ratelor valutare’ – a declarat pe 3 martie la Bruxelles ministrul de finante (si in acelasi timp primul-ministru) al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, care a condus in acea zi o intalnire a omologilor sai din cele 15 tari care compun zona euro. ‘Incep sa fiu din ce in ce mai ingrijorat si vigilent in privinta euro’, insa ‘cresterea economica in zona euro ramane suficient de robusta pentru a ne da incredere’, a adaugat Juncker.

Guvernatorul Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a refuzat initial sa comenteze declaratiile publice exprimate dupa intalnirea ministrilor de finante din zona euro. Ulterior, insa, Trichet a revenit, apreciind ca politica guvernului american in privinta unui dolar puternic este ‘foarte importanta’. ‘In circumstantele curente, consider ca este foarte important ceea ce s-a afirmat si reafirmat de catre autoritatile americane, incluzand aici secretarul Trezoreriei si presedintele SUA, si anume ca politica unui dolar puternic este in interesul Statelor Unite’, a comentat Trichet, care a reiterat aceeasi declaratie generica la conferinta de presa ulterioara anuntului de politica monetara al Bancii Centrale Europene din 6 martie.

Citeste si:

Intrigant ramane de ce un guvernator al bancii centrale a zonei euro se refera la interesul Statelor Unite atunci cand este intrebat punctual despre gradul de confort vizavi de aprecierea recenta a monedei unice europene. Insa nici cei care se ocupa direct de interesul Statelor Unite nu reusesc sa se desprinda de aprecieri absolut generale, care empiric s-au dovedit mai degraba momente de acutizare a vanzarilor de dolari americani in principalele piete valutare decat turnuri importante ale unui trend negativ remarcabil.

Astfel, secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a reamintit pe 28 februarie suportul verbal acordat in directia unui dolar american puternic – in linia mai multor comentarii similare facute de domnia sa pe parcursul ultimelor luni. ‘In inima si suflet, stiu si cred ca un dolar puternic este in interesul natiunii noastre’ – a afirmat Paulson, care urmeaza astfel aceeasi abordare ca si predecesorii sai, John Snow, Paul O’Neill, Lawrence Summers si Robert Rubin (chiar daca niciunul dintre acestia nu a definit vreodata masura precisa a unui dolar puternic).

Aprecieri similare au sosit pe 28 februarie din partea presedintelui Statelor Unite, George W. Bush. Seful bancii centrale americane, Ben Bernanke, a afirmat in aceeasi zi ca ‘o parte a efectului deprecierii dolarului s-a reflectat intr-o imbunatatire a deficitului comercial’, alegand astfel sa se concentreze pe latura pozitiva a crizei monedei americane.

Henry Paulson a reiterat angajamentul in directia unui dolar american puternic duminica 16 martie - cu doar cateva ore inainte ca moneda americana sa atinga noi minime record in fata euro si a francului elvetian, in conditiile in care pretul spot al aurului stabilea un nou maxim al tuturor timpurilor la peste $1030 pe uncie, iar pretul futures al petrolului cotat la New York Mercantile Exchange, cu scadenta cea mai apropiata, urca la randul sau la un nou maxim record de $111.80 pe baril.

Cea mai recenta interventie coordonata a G7 in pietele valutare s-a intamplat in septembrie 2000, executata atunci in directia aprecierii monedei unice europene dupa ce cursul forex EUR/USD a testat nivelul 0.82. Cea mai recenta interventie coordonata a G7 in pietele valutare executata in directia aprecierii dolarului american s-a produs in 1995, dupa ce cursul forex USD/JPY a afisat cotatii sub nivelul 80 (ulterior, dolarul american avea sa se aprecieze cu aproape 80% in fata yenului japonez pe parcursul urmatorilor 3 ani).
Vineri 11 aprilie debuteaza la Washington o noua intalnire G7.

Anul trecut, pe 11 iunie, banca centrala a Noii Zeelande a intervenit direct in piata forex impotriva aprecierii propriei monede (pentru prima data din 1985, de cand dolarul neo-zeelandez floteaza liber) la doar cateva zile dupa ce rata cheie a dobanzii fusese majorata cu 25 bps, de la 7.75% la 8.00% (7 iunie). In declaratia care a confirmat actiunea bancii centrale, guvernatorul Alan Bollard aprecia ‘(…) nivelurile curente ale ratei de schimb ca fiind exceptionale si nejustificate din perspectiva fundamentelor economice’.

Chiar daca efectul imediat a fost o depreciere sensibila a dolarului neo-zeelandez in principalele sale piete valutare, rezultatul pe termen lung a fost nesemnificativ. Ulterior actiunii interventioniste din iunie anul trecut, performanta dolarului neo-zeelandez a ramas conditionata puternic de dinamica intrinseca a pietelor financiare internationale si astfel de cresterea / reducerea rapida a apetitului global pentru specularea unui diferential de dobanda / randament.

NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.
Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.

Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale