Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a aplicat legea si a stabilit un pret de referinta a gazelor naturale extrase in Romania in alte conditii decat cele stabilite prin Legea petrolului din 2004, ceea ce a determinat scaderea redeventei petroliere cuvenita bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu aproximativ 4,67 miliarde lei (1,39 miliarde dolari), arata un raport de audit al performantei privind concesionarea resurselor minerale ale tarii in perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi.

Potrivit Legii petrolului, ANRM ar fi trebuit sa efectueze studii pe baza carora trebuia sa stabileasca pretul de referinta la titei si gaze naturale, in baza caruia se calculeaza redeventa petroliera, insa ANRM a stabilit acest pret fara a avea la baza astfel de studii, arata Curtea de Conturi, conform News.ro.

„Neaplicarea dispozitiilor legale si stabilirea pretului de referinta a gazelor naturale extrase in Romania in alte conditii decat cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redeventei petroliere cuvenita bugetului de stat, pentru perioada 2011 - 2015, cu suma estimata de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari), arata un raport de audit al performantei privind concesionarea resurselor minerale ale tarii in perioada 2011-2015, publicat de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a constatat modul defectuos de stabilire pretului de referinta a gazelor naturale, “respectiv cu nerespectarea prevederilor legale”, si in urma misiunii de audit derulate in anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), si a dispus astfel conducerii ANRM sa ia masuri pentru analiza ordinelor emise, a legalitatii suspendarii dispuse prin aceste ordine si dispunerea de masuri in conditiile legii.

Valoarea estimata a diferentei de redeventa petroliera cuvenita bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost de 2,4 miliarde lei (867 milioane dolari). De asemenea, „evaluarea modului in care ANRM a determinat pretul de referinta pentru cantitatile de petrol exploatate in perioada auditata a scos in evidenta, modul defectuos in care ANRM si-a indeplinit aceasta atributie, avand efect in modul de determinare a redeventelor petroliere cuvenite bugetului de stat”, mai arata raportul Curtii de Conturi.

Curtea de Conturi a solicitat Ministerului Finantelor si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) efectuarea unor verificari de specialitate in ceea ce priveste modul de calcul si de plata a redeventei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale in perioada 2006-2015, pana la momentul realizarii raportului Curtii de Conturi.

“Cu toate acestea, ANRM a ramas in pasivitate, procedand in continuare in perioada 2011-2015 la stabilirea pretului de referinta in mod eronat la valoarea de 495 lei/mc, in conditiile in care pretul gazelor naturale din productia interna a fost modificat succesiv in sensul majorarii, incepand cu 1.07.2013, de Guvernul Romaniei”, mai arata documentul. ANRM a aprobat un pret de referinta pentru gazele naturale extrase din Romania, folosit la calculul redevente si petroliere, in alte conditii decat cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004, potrivit inspectorilor Curtii de Conturi.

„ANRM, desi potrivit Legii petrolului nr. 238/07.06.2004 are atributii in efectuarea de studii pe baza carora fundamenteaza si stabileste pretul de referinta al petrolului (titei si gaze naturale) in baza caruia se calculeaza redeventa petroliera, in perioada auditata, acest pret a fost stabilit fara a avea la baza astfel de studii”, motiveaza Curtea de Conturi. Unul dintre elementele care trebuiau avute in vedere de ANRM, la calculul redeventei petroliere pentru cantitatile de petrol exploatate de titularii acordurilor petroliere, este pretul de referinta al diferitelor substante minerale combustibile, arata Curtea de Conturi.

Oficialii institutiei spun ca, desi auditorii publici externi au solicitat in repetate randuri determinarea pretului de referinta lunar la gaze naturale in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANRM nr. 98/1998, reprezentantii ANRM au refuzat in mod constant prezentarea acestor calcule, prezentand in final indicatorii (peste 4.000 de serii de date) care stau la baza determinarii pretului de referinta.

In urma auditului, Curtea de Conturi a constatat ca, in conditiile in care Guvernul Romaniei a stabilit majorarea pretului gazelor naturale din productia interna incepand cu 1 iulie 2013 de la 495 lei/mia de metri cubi, acesta ajungand la sfarsitul anului 2015 la 649,69 lei/mia de metri cubi, ANRM a continuat sa mentina pretul de referinta al gazelor naturale, in functie de care se calculeaza si achita redeventa petroliera cuvenita bugetului de stat, la valoarea minima de 495 lei/ mia de metri cubi.

„In aceste conditii, au existat situatii in care, titularii de acorduri petroliere au achitat si in perioada 2014-2015 redeventa petroliera in baza pretului de referinta al gazelor naturale stabilit la valoarea minima de 495 lei/ 1.000 mc”, precizeaza raportul. Reprezentantii Curtii de Conturi spun ca modul in care ANRM a stabilit si reglementat pretul de referinta al gazelor naturale, luat in calculul redeventei, „nu poate fi considerat in interesul statului roman”, intrucat statul a incasat o redeventa petroliera calculata la un pret situat la aproximativ 30% din pretul de import.

„Astfel, in mod ineficient pentru interesul statului roman, in conditiile in care, in perioada 2011 - 2014, pretul gazelor din import s-a situat intre 379,29 dolari/1.000 mc (1.270,32 lei /1.000 mc) si 442,21 dolari/1.000 mc (1.533,67 lei/1000 mc), titularii de acorduri petroliere pentru determinarea redeventei au utilizat un pret situat in aceeasi perioada intre 495,7 lei/1000 mc si 733,5 lei/1.000 mc, respectiv la preturi de peste 3 ori mai mici decat cele de import”, se mentioneaza in raport.

Curtea de Conturi mentioneaza ca “se poate aprecia ca in anumite cazuri, cuantumul redeventei datorate bugetului de stat depinde de anumite decizii ale managementului titularului de acord petrolier, respectiv compania, in vederea aplicarii unei cote reduse de redeventa, poate influenta prin masurile luate (oprirea sau stoparea productiei la anumite zacaminte la un anumit moment) nivelul cantitatilor de petrol extrase, fapt ce nu este in interesul statului roman si impune controale la fata locului in vederea verificarii conformitatii cantitatilor extrase cu datele transmise de titularii de acorduri petroliere”.

Institutia de audit arata ca, in urma actiunilor de control efectuate de compartimentele teritoriale ale ANRM, „au fost constatate cazuri in care productia de titei sau gaze naturale nu a fost masurata in mod sistematic, conform prevederilor acordurilor petroliere, si implicit cantitatea extrasa nu a fost posibil a fi stabilita in mod real”.

Desi au fost constatate abateri la nivelul compartimentelor de inspectie teritoriala cu privire la modalitatea de masurare a productiei de titei si gaze extrase si au fost aplicate sanctiuni - avertisment sau amenda sub 30.000 lei -, „acestea nu au fost in masura sa asigure remedierea abaterilor constatate”. Astfel, concluzioneaza Curtea de Conturi, la nivelul ANRM, masurile intreprinse nu au condus la stoparea si remedierea abaterilor constatate, “cu influenta directa in diminuarea cantitatilor de petrol inregistrate ca fiind extrase si implicit in diminuarea nivelului redeventelor cuvenite bugetului de stat”.

In ultimii 30 de ani, productia de titei si gaze naturale realizata in Romania a inregistrat un declin constant, pe fondul epuizarii rezervelor din zacamintele aflate in exploatare, multe dintre aceste perimetre aflandu-se la maturitate, aflate in productie de cateva zeci de ani. Fata de perioada de varf a exploatarii petrolului din Romania, intre anii 1975-1989, in perioada 2011-2015, nivelul cantitatilor de titei si gaze naturale extrase a scazut foarte mult, cu peste 70%, evolutia productiei de titei si gaze naturale fiind influentata de gradul de maturitate al zacamintelor.

In perioada 2011-2015, productia de titei si condensat a scazut intr-o proportie relativ mica, cu 5,4% in 2015 (3,86 milioane tone) fata de anul 2011 (4,08 milioane tone), cea mai mare cantitate de titei si condensat fiind extrasa de OMV Petrom (99,4%). In ceea ce priveste productia de gaze naturale, cantitatea de gaze naturale extrase a crescut anual, intr-o proportie nesemnificativa, respectiv cu 2,3% in 2015 (pana la 11,4 miliarde metri cubi) fata de anul 2011 (11,1 miliarde metri cubi), aca urmare a cresterii productiei de gaze naturale extrase de noi titulari de acorduri petroliere, mai ales de OMV Petrom (in medie 50,2%) si de Romgaz (i medie 46,5%).

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri