Criza creditelor subprime ce a izbucnit in Statele Unite ale Americii anul trecut s-a extins rapid in toata lumea si a dus la falimentul unor giganti economici mondiali. Practic, criza inseamna un lant de evenimente generate de aceeasi cauza, dar pe parcursul acestui an au fost cateva momente semnificative pentru evolutia ulterioara a pietelor financiare, pe care Wall-Street le-a analizat impreuna cu Tony Romani, romanul care face investment banking la Freeman&Co.
16 martie - JPMorgan Chase cumpara banca de investitii Bear Stearns

JPMorgan Chase & Co a anuntat, pe 16 martie, ca va cumpara rivalul Bear Stearns pentru o suma de doar doi dolari pe actiune, pretul bancii americane de investitii, aflata in centrul crizei creditelor, ridicandu-se astfel la numai 236 milioane dolari.

Preluarea, care beneficiaza de sustinerea Federal Reserve, a sistemului american de banci centrale si a Ministerului de Finante, subliniaza riscurile cu care se confrunta momentan bancile si companiile financiare americane, intr-o perioada in care criza ipotecara americana se adanceste.

Valoarea foarte redusa a ofertei - cu peste 90% sub pretul de inchidere de vineri a titlurilor Bear Strearns - ridica intrebari despre valoarea reala a bancilor de pe Wall Street.

La cateva minute dupa anunt, Fed a redus de urgenta rata de refinantare, cu care ofera bani direct bancilor de pe Wall Street, insa aceasta decizie nu a reusit sa calmeze investitorii.

JP Morgan a cumparat Bear Stearns cu garantii ca The Fed va acoperi pierderi de pana la 30 de miliarde. A fost prima miscare dintr-un sir lung ce avea sa urmeze. Desi pretul negociat initial a fost de $2 pentru o actiune, tranzactia a fost incheiata la un pret de $10 mai mare, a explicat Tony Romani, pentru Wall-Street.

“Chiar si asa, acel pret reprezenta un discount de 90% fata de valoarea actiunilor la punctul maxim atins in 2007. Desi actionarii au fost nemultumiti la acel moment, faptul ca Bear Stearns a fost prima banca afectata a reprezentat un avantaj major. Daca Lehman Brothers ar fi fost prima banca cazuta si Bear Stearns a doua, istoria lumii ar fi fost deja alta. Piata a fost in soc, creditele default swaps au iesit din grafice in ziua respectiva, dar lucrurile s-au calmat destul de repede pentru ca JP Morgan a preluat toate obligatiile. Nimic nu prevestea ce avea sa urmeze”, a declarat Tony Romani.

7 septembrie - Bancile Fannie Mae si Freddie Mac sunt nationalizate


In prima parte a lunii septembrie, guvernul American a preluat controlul asupra companiilor, cele mai mari surse de finantare pentru locuinte din Statele Unite, pe motiv ca pierderile ipotecare din ce in ce mai mari inregistrate de firmele sponsorizate de guvern le impiedica sa isi indeplineasca misiunea de a sustine piata ipotecara in siguranta.

"Falimentul oricareia dintre ele ar provoca o mare criza in pietele financiare, atat in Statele Unite, cat si pe plan international", declara secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, explicand motivatia masurilor extraordinare luate de guvern.

Tony Romani sustine ca preluarea Fannie si Freddie de catre Guvern era asteptata.

“Cele doua agentii de ipoteci aveau board-ul numit in majoritate de presedintele tarii si au avut dintotdeauna un sprijin tacit din partea statului. Acest lucru era clar datorita riscului asociat cu imprumuturile lor, care aveau un risc mai mic decat oricare alte corporatii. Falimentul acestora ar fi insemnat cataclism economic global si deci era un lucru imposibil de acceptat. Piata nu stia insa momentul la care guvernul va interveni si aceasta nesiguranta a trimis unde de panica de o magnitudine destul de mare. Urmarea acestora nu s-a lasat mult asteptata”, explica acesta.

Lehman Brothers anunta falimentul, Bank of America cumpara Merrill Lynch

15 septembrie - Bank of America a acceptat sa cumpere banca Merrill Lynch pentru circa 50 de miliarde dolari, ca sa evite o accentuare a crizei, iar Lehman Brothers a invocat Capitolul 11 de protectie impotriva falimentului.

Falimentul reprezinta sfarsitul acestei institutii, vechi de 158 de ani, care a reusit sa treaca peste cele doua razboaie mondiale sau peste colapsul fondului de investitii Long-Term Capital Management, insa nu a putut face fata crizei creditelor.

Falimentul Lehman Brothers este de departe cel mai mare din istoria SUA, institutia detinand active totale de peste sase ori mai mari decat cele ale companiei de telecomunicatii WorldCom, care a solicitat protectie fata de creditori in 2002 si ocupa locul al doilea in ierarhie.

Pietele de capital au cazut puternic in acea zi, ca reactie la planul Lehman Brothers de a-si suspenda operatiunile de tranzactionare.

“Saptamana aceea a fost o saptamana de foc pentru piata. Totul e devenit o nebuloasa si un singur cuvant putea descrie ce se intampla: "PANICA". Toata lumea spera ca o solutie va fi gasita pentru Lehman Brothers, sau ca Tim Geithner (guvernatorului Bancii Federale in New York si viitorul ministrul de finante al administratiei Obama) va interveni si va salva o institutie venerabila ca Lehman. Se pare ca acest lucru ar fi fost posibil numai daca Banca centrala a Angliei ar fi acceptat sa participe la salvare. Acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare falimentul a fost singura solutie ramasa. De departe cel mai devastator incident de pe piata in 2008, caderea Lehman Brothers, a condus la acutizarea problemelor sistemelor financiare din toate colturile lumii”, sustine bancherul.

Rezerva Federala Americana a rascumparat gigantul AIG

Banca centrala Americana a aprobat o operatiune de rascumparare a asiguratorului AIG, in valoare de 85 miliarde dolari, in urma careia guvernul american va deveni actionar majoritar al grupului, cu o detinere de 80%.

“Suma pentru salvarea AIG a crescut ulterior la circa 150 de miliarde. Decizii de risk management complet stupide au creat un abis invizibil sub gigantul asigurarilor. Oferind polite care asigurau investitorii in cazul caderii valorilor activelor de pe pietele de capital, AIG s-a trezit dintr-o data in fata unui val urias de pierderi care trebuiau platite subit. Datorita cantitatii uriase de astfel de polite, caderea AIG ar fi atras in mod instantaneu falimentul a sute de alte institutii financiare mai mici. In consecinta, salvarea AIG a reprezentat indirect salvarea unui numar mult mai mare de jucatori pe piata de capital”, a mai explicat Romani.

Decizia, anuntata la numai doua saptamani dupa ce Trezoreria a preluat companiile ipotecare cvasi-guvernamentale Fannie Mae si Freddie Mac, este cea mai radicala interventie in sectorul privat din istoria bancii centrale si are ca scop prevenirea unei crize financiare globale.

In contextul in care compania parea ca nu va face rost de lichiditatile necesare pentru a evita falimentul, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson Jr. si presedintele Federal Reserve, Ben Bernanke, s-au intrunit marti cu liderii Senatului si ai Camerei Reprezentantilor, pentru a explica planul de salvare.

In cazul in care AIG ar fi dat faliment si ar fi fost incapabila sa achite creantele de asigurari, investitorii institutionali din intreaga lume ar fi fost obligati imediat sa reevalueze valori mobiliare in valoare de miliarde de dolari, ceea ce ar fi dus la reducerea propriului capital si a creditelor.

Cu toate acestea, masura va declansa probabil intense dezbateri politice in timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, pentru a stabili cine este vinovat pentru criza financiara, ce a facut necesara salvarea AIG.

“In conditiile in care AIG si Lehman Brothers pareau institutii ultra-solide cu numai doua saptamani in urma, caderea lor in numai trei zile a creat un sentiment de haos total pe piata. Interventia directa si imediata a clasei politice in acest haos era nu numai de dorit, ci absolut imperativa”, a dezvaluit acesta.

Guvernul Federal salveaza Citigroup, a doua banca a Americii

Pe 23 noimebrie, Guvernul Statelor Unite ale Americii a sarit in ajutorul Citigroup, a doua banca a Americii, injectand 20 de miliarde dolari in capitalul institutiei si garantand cu 306 miliarde creditele ipotecare neperformante si o serie de active ce apartin bancii. Era cea mai ampla asemenea operatiune lansata de Washington, dupa ce criza financiara a antrenat disparitia unor mari case precum Bear Stearns, Lehman Brothers sau Washington Mutual.

“Citigroup a reprezentat testul final pus de fondurile de risc guvernului american. Ca in multe alte situatii anterioare, vanzarea in "short" a actiunilor Citigroup a creat o situatie de stress asupra viabilitatii companiei, in ciuda faptului ca din punct de vedere operational aceasta era suficient de solida. Interventia rapida si semnalul din mesajul presedintelui Bush de a doua zi a transmis un mesaj clar ca incepand din acel moment guvernul nu va ezita sa intervina in salvarea unei institutii financiare importante”, explica Tony Romani.

Aceasta reactie era fara doar si poate decizia cea mai potrivita pe termen scurt si mediu si piata a raspuns corespunzator, a mai spus acesta.

“Desi e posibil ca viitorul sa infirme acest lucru, exista un sentiment puternic pe Wall Street ca acel moment a fost in esenta punctul minim al crizei pe pietele financiare”, continua bancherul.

FED preia controlul Goldman Sachs si Morgan Stanley


Federal Reserve a preluat conducerea bancilor Goldman Sachs si Morgan Stanley, cele doua institutii financiare urmand sa devina companii de tip holding. Decizia avea ca scop facilitarea obtinerii de credite, de catre cele doua banci, din partea bancii centrale americane, Federal Reserve.

“O consecinta directa a falimentului Lehman Brothers, transformarea peste noapte in banci comerciale a ultimelor doua banci de investitii independente de pe Wall Street a fost o solutie disperata. Schimbarea lor la fata e considerata ca o transformare ireversibila a modelului de banca de investitii independenta creat in secolul al XIX-lea. In anii care vor urma, organisme guvernamentale nationale si internationale vor forta o serie de schimbari monumentale in modul in care pietele financiare opereaza si vor solicita o monitorizare birocratica a activitatilor de pe Wall Street”, ne-a declarat Tony Romani.

Goldman si Morgan Stanley au cerut ajutorul Federal Reserve dupa o saptamana in care pietele financiare globale au fost zguduite de falimentul Lehman Brothers si de cumpararea Merrill Lynch de catre Bank of America.

“Aceste schimbari vor produce diverse raspunsuri din partea jucatorilor de pe piata si abia atunci vom putea evalua consecintele reale ale crizei prin care inca trecem. Desi salvate de la disparitie, cele doua banci nu vor mai putea fi la fel de profitabile ca in trecut. Principalul motiv il constituie faptul ca in trecut capitalul propriu al acestora era de sub 10%, restul fiind capital imprumutat. Ca banci comerciale, Morgan Stanley si Goldman Sachs vor avea limite minime pentru capitalul propriu si nu se vor implica in investitii considerate de banca centrala ca fiind prea riscante. O scadere a riscului si o crestere
procentuala a capitalului propriu va fi in acest caz corelata cu o rentabilitate mai scazuta a acestui capital”, a mai explicat acesta.

Noiembrie aduce prabusirea industriei auto americane

Luna trecuta, GM, Ford si Chrysler au cerut Congresului o noua extindere a alocarilor din bani publici, avertizand ca industria auto este in pragul dezastrului. Actiunile General Motors si Ford se depreciaza, cunoscand o scadere de 90%, respectiv 80%, in ultimele 12 luni.

“Prabusirea industriei auto americane isi are originile cu decenii in urma si este o situatie care era asteptata de multa vreme. Explozia costului carburantilor, urmata imediat de impactul nefast al blocarii sistemelor de creditare nu au facut decat sa duca aproape de metastaza cancerul care afecta intreaga industrie autohtona”, explica Romani.

Prin situatii similare, cauzate in principal de interesele opuse ale patronatului si sindicatelor, au trecut cu ani in urma industria aviatica si cea producatoare de otel.

“Viitorul industriei auto a fost pecetluit cu mult timp in urma si piata a semnalat acest lucru prin declinul constant din ultimii 8 ani al valorii actiunilor General Motors si Ford”, a conchis acesta.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Piețe de capital »



Setari Cookie-uri