Semnalul din 18 iunie se inscria in seria avertismentelor lansate in mod repetat de la inceputul acestui an de catre oficiali de top ai bancii centrale a Elvetiei, insotite de altfel de interventia directa efectuata in piata forex pe 12 martie.

La cateva ore dupa anuntul de politica monetara din 18 iunie, francul elvetian a suferit o depreciere puternica si rapida in fata euro. O asemenea evolutie – care a avut toate caracteristicile unei interventii – s-a repetat pe 24 si 25 iunie. Banca centrala a Elvetiei nu a dorit sa comenteze miscarile de piata in cauza.

Motivul oficial pentru care banca centrala a Elvetiei isi vinde propria moneda a fost legat de prevenirea riscurilor deflationiste (in luna mai, preturile la nivelul consumatorilor elvetiei au suferit cel mai sever declin anualizat din ultimele 5 decade). Totodata, insa, interventiile forex ale bancii centrale a Elvetiei sunt echivalente unor deprecieri valutare competitive in sprijinul exportatorilor locali. Elvetia nu este membra G7 sau G20 – putand din aceasta perspectiva sa-si asume actiuni de politica valutara care la nivelul organismelor internationale amintite mai sus ar produce cu siguranta trepidatii.

Inca din vara anului 2007, francul elvetian si yenul japonez au evoluat intr-un univers propriu marcat de aprecieri puternice si constante. Principalul factor care a favorizat cele doua monede (in particular yenul japonez) a fost abandonul generalizat al operatiunilor tip “carry trade” – care in anii trecuti au speculat un diferential pozitiv dintre dobanzi aproape nesemnificative in Japonia si Elvetia si randamente uriase oferite de catre o serie larga de active financiare (de la indici bursieri din America Latina la imobiliare in Europa de Est). Yenul japonez si, intr-o masura mai redusa, francul elvetian au fost preferate pentru finantarea speculatiilor tip “carry trade” nu numai datorita dobanzilor nesemnificative atasate, dar si pentru lichiditatea notabila a acestor valute.



Pe parcursul lunilor recente, Banca Japoniei nu a intervenit in directia deprecierii yenului – desi banca centrala nipona are o lunga traditie in acest sens. Dincolo de posibilitatea unei erori de calcul economic si/sau politic – absenta unei actiuni in forta in pietele forex s-ar putea lega de o reconsiderare mai mult decat pur formala de catre G7 a riscului accentuarii protectionismului global, directie in care se incadreaza si moderarea tonului grupului celor mai importante economii fata de China.

In urma cu cateva zile, Uniunea Europeana si Statele Unite au reclamat China la Organizatia Mondiala a Comertului, invocand restrictii impuse de Beijing la importurile de materii prime. Acceptul obtinut la nivelul G7 si G20 pentru evitarea unor actiuni protectioniste, inclusiv deprecieri valutare competitive deghizate drept interventii forex destinate combaterii presiunilor deflationiste, va fi testat din nou daca economiile isi continua agonia – in conditiile in care Organizatia Mondiala a Comertului a previzionat ca volumul comertului global se va reduce in acest an cu 9%, marcand astfel cel mai dramatic declin al perioadei care a trecut de la Al Doilea Razboi Mondial.

"Niciodata nu am vazut o lume atat de determinata sa colaboreze" – declara premierul britanic Gordon Brown chiar inaintea intalnirii G20 desfasurate la inceputul lunii aprilie la Londra.

Elvetia nu pare sa se simta confortabil pe lista premierului Brown. Curand, cele mai importante economii ale lumii ar putea sa-i urmeze exemplul.

Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
Tradeville S.A.



NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Tradeville SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.
Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora
.