„Am investit, pana in prezent, 400 milioane euro in proiecte imobiliare si avem documentatie in pregatire pentru a investi inca un miliard de euro”, a spus Burduja, intr-un citat de NewsIn. Pe acest segment, banca si-a dublat, volumul de credite acordate, in decursul ultimului an.

In portofoliul de credite pentru proiecte imobiliare, 40% reprezinta investitii in sectorul rezidential si restul, de 60%, sunt finantari ale cladirilor de birouri si ale suprafetelor comerciale.

Ca tendinta in finantarea segmentului imobiliar, Burduja afirma ca Raiffeisen Bank isi va mentine linia conservatoare pe care a mers pana in prezent.

„Am fost intotdeauna restrictivi. Suntem recunoscuti drept conservatori printre jucatorii importanti din piata imobiliara. Spre deosebire de alte banci, implicate in mega-proiecte, care participa la imprumuturi sindicalizate, noi am preferat finantarea individuala, a proiectelor de dimensiune medie, bine amplasate, pentru care am primit proiectii financiare convingatoare”, a adaugat prim-vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania.

Burduja spune ca, la Raiffeisen Bank, raportul intre creditul acordat de banca si valoarea totala a proiectului difera in functie de calitatea constructiilor si de bonitatea dezvoltatorului, dar adauga ca "nivelul recomandat de marile firme internationale de profil, mai ales in situatii de criza, precum cea actuala de la nivel global este de cel mult 65% si cu cat banca finanteaza mai putin, cu atat risca mai putin”.

„Noi finantam cu pana la 70-80 milioane de euro un proiect, dar in unele cazuri poate contribui peste aceasta suma si banca mama”, a mai spus Burduja.

Din totalul finantarile imobiliare ale Raiffeisen Bank, 80% sunt destinate proiectelor din Bucuresti, restul de 20% mergand catre provincie. Urmatoarea zona, dupa capitala, ca sume atrase, este orasul Cluj, cu 4-5%. Cu toate acestea, banca vrea sa finanteze mai mult si proiectele din tara.

„Cred ca se face o greseala. Cand se discuta de real-estate, se discuta de Bucuresti, dar exista si alte zone extrem de importante, precum Iasi, Cluj, Brasov sau Piatra-Neamt. Sunt foarte multe orase de categoria a doua sau a treia din provincie, care sunt mai putin speculative. Bucurestiul are un mare pacat: infrastructura extrem de proasta si prost organizata, care compromite proiecte de succes”, a mai spus Burduja.

Citeste si:

El afirma ca Raiffeisen Bank vrea sa mearga pe solutia de finantare a proiectelor in intregime, oferind atat imprumuturi pentru dezvoltator, cat si credite ipotecare, pentru cumparatorii individuali.

Din 2009, ar putea aparea proiecte de anvergura, finantate mai ieftin din tarile de provenienta ale dezvoltatorilor
Burduja considera ca perioada de stagnare va fi depasita si ca, incepand din 2009, dezvoltatori straini ar putea investi in proiecte „majore” in Romania, finantandu-se mai ieftin, din tarile de provenienta.

„Anticipam aparitia unor proiecte majore cu dezvoltatori straini in cursul anului viitor, care se vor finanta din tarile de provenienta, deci mai ieftin ca pe plan local”, a mai spus Burduja.

Pe de alta parte, el considera ca piata imobiliara a intrat, in 2008, intr-o etapa de normalizare, dar care poate prezenta riscuri, pentru cei care au investit imprudent.

„Nu ascund ca aceasta normalizare are potential de criza – insa nu la nivel de sistem, ci la nivel de firme – ii va pedepsi pe cei care s-au lacomit”, a completat Burduja.

El mai spune ca anumite segmente ale pietei imobiliare si-au atins deja potentialul maxim, printre acestea fiind sectorul proiectelor de retail (de exemplu, centre comerciale) sau cel al locuintelor de lux, scumpe.

Nici piata locuintelor vechi nu este ferita. „Este firesc sa vedem o scadere a preturilor locuintelor vechi. Ele ascund boli de 30-40 de ani. O parte a acestei piete pastreaza insa un potential mai ridicat, in functie de zona, si poate fi profitabila daca beneficiaza de imbunatatiri”, spune Burduja.