Doar bateriile care pot stoca multa energie, la un pret redus, vor putea duce la ieftinirea masinilor electrice, energie electrica mai ieftina si, implicit, scaderea emisiilor de carbon in atmosfera. Insa toti oamenii de stiinta, ganditorii si politicienii la un loc nu au reusit sa scoata pe piata un astfel de produs. Din ce in ce mai mult, oamenii de stiinta considera ca vom ramane inca cel putin un deceniu dependenti de combustibili fosili.

Si aici intra in vizor Yet-Ming Chiang si romanul Mihai Duduta, intr-o poveste descrisa de Quartz.com

Taiwanezul-american este profesor in materiale la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Chiang fiind cunoscut pentru fondarea A123, companie specializata pe baterii litiu-ion, care a avut cel mai mare IPO din 2009. Din pacate, compania a inaintat cerere pentru faliment in 2012 si s-a vandut pe bucati catre rivali din China si Japonia. Cu toate acestea, Chiang a iesit din afacere nepatat.

In 2010, omul de stiinta a atras fonduri de 12,5 milioane de dolari de la mai multi investitori si a lansat o noua companie – din nou, in incercarea de a descoperi „bateria viitorului”. Astazi, dupa mai bine de cinci ani in care a lucrat „invizibil”, a iesit public: ar putea exista o cale de a revolutiona industria.

Mai degraba un proces de productie ingenios, decat un salt in inovatie chimica ar putea duce la o noua era a bateriei electrice. Vanzarile comerciale ar putea incepe in circa doi ani, spune Chiang, iar compania sa va reduce costurile fabricilor de baterii de 10 ori, reducand de asemenea cu circa 30% pretul bateriilor in sine. Toate acestea, datorita unor procese diferite de manufactura, cumulat cu o noua celula.

Cum a inceput totul

In mod traditional, inovatiile majore au loc in laboratoare specializate. Descoperirea, dupa ce este facuta, este prelucrata si patentata, apoi este inmanata unui retailer care marketeaza si comercializeaza produsul finit. Cu putin noroc, poate deveni un „blockbuster”.

La MIT, Chiang l-a desemnat pe un roman, Mihai Duduta, sa studieze problema unei baterii lichide – un model gandit de Chiang. O luna mai tarziu, Duduta, el insusi avand la activ mai multe patente in domeniul bateriilor, avea un prototip functional. Rezultatul, venit foarte rapid, a fost o surpriza si totodata dovada ca cei doi erau pe drumul cel bun.

A fost suficient pentru a atrage 10 milioane de dolari de la companii de venture capital din Boston, si alte 2,5 milioane de dolari de la Departamentul de Energie din State. Cu acesti bani, Chiang a descshis compania 24M.

Romanul Duduta – angajatul numarul 1!

Compania a operat mai multi ani in secret, asa ca foarte putine informatii au ajuns la publicul larg. In 2011, in jurnalul Advanced Energy Materials, Duduta a explicat ca au reusit cresterea performantei bateriilor printr-o inovatie „semi-solida” a clasicei baterii litiu-ion.

Citeste si:

In paralel, angajati ai 24M, inclusiv Duduta, activ in cadrul companiei intre anii 2010 si 2014, lucrau la o baterie statica – pentru comparatie. Rezultatele au fost interesante – bateria functiona perfect. Dupa mai multe luni de munca si cercetari, tanara echipa, oarecum independenta de Chiang, s-a convins ca o baterie statica, dar construita diferit, ar putea da rezultate chiar mai bune decat cea semi-lichida.

Dupa ce mai tinerii oameni de stiinta s-au asigurat de rezultate, s-au prezentat in fata lui Chiang si i-au aratat, grafic, concluziile studiilor lor paralele – bateria semi-lichida necesita un proces mai indelungat de constructie si o fabrica mult mai mare, in timp ce bateria testata de ei era mai usor de construit, mai ieftina si oferea rezultate mai bune. Intrebarea lui Chiang a fost: „Ati fi gata sa pariati existenta companiei pe descuperirea aceasta”? Raspunsul, imediat, a fost „Da!”. „OK, o sa ma gandesc”, a raspuns Chiang.

A fost un curs normal pentru un start-up, in care ideea initiala nu a supravietuit pana la final, fiind inlocuita cu o idee mai buna.

Mihai Duduta, in prezent student la Harvard, s-a hotarat sa ia asupra sa problemele constructiei noii baterii statice. In cadrul companiei, inca nu exista aparatura necesara pentru construirea acestei baterii, asa ca Duduta a inceput sa construiasca bateria „manual”, fara ajutorul vreunei masinarii. Acest lucru implica construirea electrozilor – anodul si catodul -, lipirea lor si asa mai departe. Curand, inca doi cercetatori i s-au alaturat romanului iar in doar cateva zile, 6-7 oameni de stiinta lucrau la noul proiect, cu manusi in maini. Au creat practic o adevarata linie de productie. Impreuna, au reusit performanta de a produce baterii de marimea celor de masina in doar sase minute – intr-o fabrica normala, procesul dureaza o zi. Chiar si asa, Chiang dorea o viteza si mai mare de productie.

Intr-o fabrica normala, lichidul trebuie sa stea 22 de ore pentru a se usca, apoi este introdus electrolitul. Mai mult, intr-o baterie traditionala de masina, 35% din elementele interioare NU contribuie in niciun fel la producerea de electricitate. Echipa din compania lui Chiang trebuia sa rezolve si aceasta problema. Dupa mai multe luni de munca si cercetari, rezultatele au inceput sa se vada si mai clar – platforma de productie, de marimea unui frigider (fata de o intreaga fabrica in prezent – n.r.), scot la suprafata baterii mult mai mici, eficiente, in doar doua minute si jumatate. Celulele sunt semi-solide.

In prezent, echipa din care facea parte si romanul Duduta cauta sa atraga investitii de 20-30 de milioane de dolari. Cu acesti bani, vor mari capacitatea de productie a noii masinarii, pentru a face o celula la fiecare 10 secunde. Aceasta masinarie ar trebui sa devina disponibila in urmatorii doi ani si va putea fi folosita atat pentru business-uri cat si rezidential. Pana in 2020, pretul unei astfel de baterii va fi mai mic cu circa 85% fata de preturile actuale.

Daca echipa 24M va reusi sa scoata pe piata o astfel de tehnologie, s-ar putea dovedi o reusita pe plan mondial, reusita care sa modifice complet felul in care Omenirea consuma electricitate – atat in masini cat si in case, telefoane mobile, tablete sau aparate foto.

Sursa foto: QZ.com