La investitii imobiliare suntem cu un an �n urma Ungariei

Specialistii considera �nsa ca tocmai ultimele trei state sunt cele care vor domina piata investitiilor imobiliare �n perioada urmatoare. Rusia se bazeaza pe potentialul imens de dezvoltare, iar Slovacia - pe puterea de cumparare a populatiei si nivelul de dezvoltare economica, net superioare tarilor din zona. Atuurile Rom�niei? Principala atractie pentru investitorii straini este apropiata integrare europeana, care poate produce un salt important al preturilor pe piata imobiliara. Rom�nia este favorizata, �n competitia cu statele est-europene, de deficitul de birouri si de locuinte din orasele mari, de pretul redus al terenurilor, dar si de ritmul rapid de crestere economica, peste nivelul �nregistrat de majoritatea celorlalte tari. Sectorul imobiliar din Romania este cotat drept unul dintre cele mai profitabile din Europa, av�nd �n vedere rentabilitatea investitiilor. �n Bucuresti, rentabilitatea cladirilor destinate birourilor este estimata la o valoare cuprinsa �ntre 11 si 12%. Principalii competitori - Praga, Budapesta sau Varsovia - se lauda cu o profitabilitate de 7,5-8%, �n vreme ce capitale europene precum Londra, Barcelona, Viena sau Roma nu depasesc 7%.

100.000 de case nelocuite

Pentru anul 2005, fondurile de investitii internationale si-au anuntat disponibilitatea de a investi �n sectorul rom�nesc de afaceri imobiliare peste un miliard de euro. La sf�rsitul anului 2005, doar �n Bucuresti vor aparea 34 de noi imobile de birouri clasa A, cinci mall-uri, trei hypermarketuri si trei centre comerciale. Principalele destinatii pentru constructori sunt cartierele rezidentiale, cladirile de birouri si supermarketurile. De la �nceputul anului, �n Capitala au demarat lucrarile de constructie a peste 12 cartiere rezidentiale, unele dintre ele reprezent�nd proiecte foarte ambitioase, care ajung la 5.000 de unitati locative, cum este cazul minioraselului care se va construi la Baneasa, �n imediata apropiere a DN1, cu un cost total estimat la peste 1,2 miliarde euro. Paradoxul este ca �n Rom�nia se �nregistreaza un� excedent de locuinte. Cel putin asa arata ultimul recensam�nt efectuat �n 2002. Potrivit Institutului National de Statistica, la acea data existau 8.107.114 locuinte. Dintre acestea, 111.610 figurau ca fiind neocupate pe toata perioada anului. Alte 829.712 unitati locative erau locuinte secundare sau sezoniere.

Imobiliare, sa traiti!

Doar �n ultima saptam�na, �n Bucuresti, afacerile imobiliare au inregistrat un rulaj de circa 70 de milioane de euro. O suma impresionanta, dar trebuie tinut cont de faptul ca o singura tranzactie a �nsumat peste 80% din totalul fondurilor derulate. Este vorba de cumpararea proiectului imobiliar Bucharest Business Park, localizat �n apropierea Pietei Presei Libere, investitie cotata ca fiind cea mai mare din Rom�nia, cu o valoare de aproape 65 de milioane de euro. Statul �ncepe si el sa-si reia rolul de investitor pe aceasta piata, prin intermediul Ministerului Apararii Nationale, care va pune la dispozitia unei firme din Australia terenul pentru constructia a peste 240 de locuinte pentru militarii aflati �n subordine. Valoarea estimata a investitiei depaseste 13 milioane de euro. Tot �n ultima saptam�na, firma Lev Or a anuntat ca va investi doua milioane de euro �ntr-un imobil de locuinte situat tot �n Bucuresti, �n apropiere de Piata Victoriei.

Esplanada ram�ne pentru 2006

Daca ar fi demarat si lucrarile la ambitiosul proiect Esplanada, situat chiar �n centrul Capitalei, �ntr-o zona dezafectata, valoarea investitiilor imobiliare ar fi depasit cu usurinta cele mai optimiste asteptari. Proiectul este evaluat la un cost cuprins �ntre 800 de milioane si 1,2 miliarde euro si se doreste a fi un centru multifunctional, care va contine hoteluri, blocuri-turn, pasaje pietonale, spatii comerciale si parcuri, pe o suprafata totala de 10 hectare. Investitori interesati exista, si nu unii oarecare. Este vorba despre Tri Granit Development Corporation, cotata drept una dintre cele mai mari companii pe piata afacerilor imobiliare din Europa Centrala si de Est. Constructia Esplanadei, aprobata �n 2004, ar putea �ncepe in 2006 daca Ministerul Transporturilor se va lamuri, pe baza unei evaluari si a unui studiu de fezabilitate pe care le-a comandat, care este valoarea terenului aflat �n proprietatea sa.

Valoare-record si pe piata UE

�n anul 2004, valoarea totala a investitiilor �n sectorul imobiliar din Europa Centrala si de Est s-a ridicat la 3,9 miliarde euro, �n crestere cu peste 60% fata de valoarea �nregistrata �n 2003 (2,4 miliarde euro). �n 2002, statele din Europa Centrala si de Est au atras investitii �n sectorul imobiliar �n suma de numai un miliard de euro. Principalul actor a fost, p�na nu de mult, SUA, dar, �ncep�nd cu anul 2004, Germania a �mirosit� potentialul de dezvoltare al zonei si si-a majorat substantial plasamentele, volumul investitiilor ajung�nd la 35% din totalul fondurilor aruncate pe piata Europei Centrala si de Est. Nemtii sunt urmati de americani, irlandezi si francezi. �mpreuna, primii patru investitori �nsumeaza 75% din sumele investite. Totalul banilor plasati de fondurile europene �n Europa Centrala si de Est atinge 8,6 miliarde euro pe ansamblul perioadei 1998-2005, conform unui studiu al companiei CBRE. Investitiile au fost efectuate, �n proportie de 75%, �n ultimii doi ani, majoritatea fiind orientate catre primele trei state aflate �n top: Cehia, Ungaria si Polonia. Ungaria a atras �n 2005 un miliard de euro, dar recordul este detinut de Polonia, cu 1,4 miliarde euro, jumatate din bani rezultand din v�nzarea unui lant de magazine Metro.

Departe de �Cei 15�

Cu tot av�ntul economic resimtit �n Europa Centrala si de Est, noile democratii ram�n �nca departe de sumele imense derulate �n afacerile imobiliare din cele 15 state fondatoare ale UE. �n 2004, investitiile �n imobiliare atingeau, �n acest caz, cifra-record de 103,6 miliarde de euro, cu 26 la suta mai mult dec�t �n 2003. Pe primul loc, din punctul de vedere al investitiilor, se afla Marea Britanie, urmata de Franta. �n Londra si Paris s-au derulat o treime din totalul tranzactiilor �nregistrate �n Europa �n 2004. Germania prefera sa ram�na un cumparator net. Investitiile statului german �n afaceri imobiliare s-au ridicat la 6,2 miliarde euro, �n vreme ce v�nzarile au atins doar 1,2 miliarde euro.