Milioane de europeni continuă să aplice pentru joburi fără să știe cu cât sunt plătite
Rămâne de văzut cum se vor schimba regulile "jocului" în câmpul muncii din România, într-o perioadă în care contextul economic, politic, dar și inteligența artificiale au resetat multe dintre vechile cutume, atât de partea angajaților, dar mai ales a angajatorilor.
- Noile reguli ale Uniunii Europene, care au scopul de a crește transparența salarială și de a reduce diferența de remunerare dintre femei și bărbați, a intrat în vigoare până la 7 iunie, însă cele mai multe state membre par să rateze termenul, scrie Euronews.
Directiva UE privind transparența salarială urmărește să schimbe această situație, obligând angajatorii să fie mai deschiși în privința salariilor și întărind principiul remunerației egale pentru muncă egală.
Directiva are ca scop reducerea diferenței de salarizare dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană, care este de 11%. Asta înseamnă că veniturile brute pe oră ale femeilor sunt, în medie, cu 11% mai mici decât cele ale bărbaților, potrivit Eurostat.
Confederația Europeană a Sindicatelor estimează că lipsa aplicării regulilor privind transparența salarială le-ar costa pe femeile din UE cel puțin 4,8 miliarde de euro pe an, sumă care ar putea ajunge la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar însemna între 465 și 700 de euro pierduți anual pentru fiecare femeie.
“Este foarte probabil ca în primii ani să nu avem o piață europeană unitară a transparenței salariale”
- Interlocutoarea Wall-Street a precizat că la finalul lunii mai 2026, doar Slovacia și Italia adoptaseră o legislație de implementare cuprinzătoare. Belgia a fost una dintre primele țări care a făcut pași concreți, însă implementarea s-a concentrat în principal pe sectorul public.
La polul opus, state precum Suedia, Olanda și Franța au semnalat întârzieri în procesul de transpunere, iar Suedia a mers până la a solicita redeschiderea unor discuții la nivel european, a semnalat Georgiana Brudaru.
"Trebuie făcută o distincție importantă: până la termenul de 7 iunie 2026, foarte puține state membre au transpus efectiv directiva, însă există deja țări, atât din Uniunea Europeană, cât și din afara ei, care aplică de ani buni mecanisme de transparență salarială. De acolo vin și cele mai relevante lecții pentru ceea ce urmează să se întâmple în România.
În acest moment, tabloul european este destul de fragmentat. La finalul lunii mai 2026, doar Slovacia și Italia adoptaseră o legislație de implementare cuprinzătoare. Belgia a fost una dintre primele țări care a făcut pași concreți, însă implementarea s-a concentrat în principal pe sectorul public.
Polonia a ales o abordare mai limitată, concentrată pe transparența din etapa de recrutare, fără obligații extinse privind raportarea diferențelor salariale
Georgiana Brudaru, International Work Finder
La polul opus, state precum Suedia, Olanda și Franța au semnalat întârzieri în procesul de transpunere, iar Suedia a mers până la a solicita redeschiderea unor discuții la nivel european. Din acest motiv, este foarte probabil ca în primii ani să nu avem o piață europeană unitară a transparenței salariale, ci mai degrabă 27 de ritmuri diferite de implementare", a precizat specialistul în recrutare.
"Companiile sunt obligate să își profesionalizeze politicile de remunerare"
- Georgiana Brudaru a vorbit și despre cum transformă noua Directivă salarială procesele de recrutare din țările în care a fost implementată.
"Din perspectiva International Work Finder, acest lucru este important mai ales pentru companiile care operează în mai multe țări sau care recrutează internațional. În practică, acestea vor trebui să gestioneze simultan reguli diferite și niveluri diferite de maturitate legislativă. Totuși, dacă ne uităm la piețele care au aplicat măsuri similare înaintea directivei, observăm câteva efecte comune.
În primul rând, procesele de recrutare devin mai eficiente. Candidații cunosc mai bine nivelul salarial încă de la început, iar diferențele dintre așteptările lor și oferta companiei sunt mai mici.
Din ceea ce vedem noi în piață, acesta este probabil și cel mai important efect pe termen lung: nu neapărat creșterea salariilor, ci creșterea predictibilității și a încrederii în relația dintre angajat și angajator", a explicat specialista.
În al doilea rând, companiile sunt obligate să își profesionalizeze politicile de remunerare și să documenteze mai riguros deciziile salariale
Georgiana Brudaru, International Work Finder
Cine a implementat și cine întârzie în UE. Zece state au proiecte de lege în lucru
Potrivit instrumentului de monitorizare al firmei internaționale de avocatură Addleshaw Goddard, până în mai 2026, șase din cele 27 de state membre nu luaseră nicio măsură pentru implementarea directivei: Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Luxemburg și Portugalia, a scris Euronews. În septembrie 2025, numărul acestor țări era de zece.
- Germania urmează să își actualizeze legislația în 2026, în timp ce în Cehia, Finlanda, Grecia, Slovenia și Spania sunt așteptate proiecte de lege.
- Zece state membre ale UE au publicat proiecte legislative, aflate însă în diferite stadii de adoptare: Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos și România.
- Trei țări – Belgia, Malta și Polonia – au implementat parțial directiva.
- În Slovacia, Parlamentul a aprobat Legea egalității salariale pe 15 aprilie 2026, iar aceasta intrând în vigoare la 7 iunie 2026.
Unde se publică cele mai transparente salarii în Europa
Potrivit platformei globale de recrutare Indeed, transparența salarială în anunțurile de angajare a crescut constant în mai multe țări europene.
- În martie 2026, Marea Britanie avea cea mai mare rată – 56%, deși aceasta era 65% în mai 2025.
- Țările de Jos (48%) și Franța (43%) depășesc pragul de 40%
- Irlanda (39%) și Italia (36%) sunt aproape, cu Italia înregistrând o creștere semnificativă față de 23% în mai 2025.
- La polul opus, Spania și Germania se află la coada clasamentului, cu doar 17% și respectiv 12% dintre anunțurile de angajare care includ informații salariale.
Ce va schimba Directiva salarială, în vigoare din 7 iunie
- Termenul de transpunere în legislația națională a fost data de 7 iunie 2026, România aflându-se până acum în proces de adoptare a legislației aferente. Georgiana Brudaru susține că problema în cazul Directivei Salariale este una de mentalitate.
Mai exact, explică specialista în recrutare, salariul încetează să mai fie un subiect tabu, devenind un element care trebuie justificat prin criterii obiective, transparente și neutre din punct de vedere al genului.
Care sunt efectele observate cel mai frecvent?
Țările care au implementat măsuri similare au raportat:
- creșterea transparenței în recrutare (afișarea intervalelor salariale);
- standardizarea grilelor de salarizare;
- reducerea posibilității de negociere bazată exclusiv pe puterea individuală a candidatului;
- identificarea mai rapidă a diferențelor salariale nejustificate;
- presiune mai mare asupra companiilor pentru justificarea diferențelor de remunerare.
Provocări pentru angajatori după implementarea Directivei salariale
Angajatorii din statele care au introdus reguli de transparență au semnalat:
- costuri administrative mai mari;
- necesitatea reorganizării sistemelor de salarizare;
- audituri interne complexe privind echitatea salarială;
- dificultăți în definirea conceptului de „muncă de valoare egală.”
60% dintre cei români nu au auzit de Directiva privind transparenţa salarială
- Cercetarea relevă şi că 66% dintre angajaţii europeni şi 60% dintre cei români nu au auzit de Directiva privind transparenţa salarială şi nu ştiu ce înseamnă aceasta pentru drepturile lor. Acest lucru arată că, în multe organizaţii, transparenţa salarială este mai avansată la nivel de politici, decât în experienţa de zi cu zi a angajaţilor.
- În plus, 10% dintre managerii europeni şi 12% din managerii români indică faptul că au întreprins foarte puţine acţiuni pentru a se conforma directivei.
- Aproape trei din zece (28%) sunt parţial conformi, în timp ce 62% sunt încrezători că au totul pus la punct pentru a se conforma.
- În România doar 22% sunt parţial conformi şi 66% cred că au totul pus la punct pentru a se conforma cu Directiva.
- În rândul companiilor din România cu peste 1.000 de angajaţi, procentul este de 71% iar în rândul companiilor cu mai puţin de 100 de angajaţi, este de 57%.
- În acelaşi timp, doar 18% dintre organizaţii din România oferă angajaţilor instrumente concrete pentru a face vizibilă transparenţa salarială, cum ar fi dashboard-uri pentru echitatea salarială internă, procentul european fiind de 18%.
- În rândul IMM-urilor cu mai puţin de 100 de angajaţi, ponderea scade la 16% în România şi 14% în Europa.
- Aproape trei din zece lucrători europeni (29%) consideră că salariul lor nu corespunde valorii muncii pe care o depun. Circa 27% sunt neutri în această privinţă, iar 44% consideră că salariul lor este corect.
- România se situează foarte aproape de media europeană, cu 28% dintre angajaţi considerând salariul lor corespunzător, 27% sunt neutri, iar 45% dintre angajaţi consideră salariul lor corect pentru munca depusă.
- Angajaţii din Irlanda (58%), Ţările de Jos (57%) şi Regatul Unit (56%) sunt în mod special predispuşi să simtă că sunt plătiţi corect comparativ cu colegii aflaţi în roluri similare. Franţa (35%), Slovenia (35%) şi Croaţia (36%) se află la coada clasamentului.
Comisia Europeană, cu ochii pe angajatorii din România
Termenul-limită pentru transpunerea Directivei privind transparenţa salarială în întreaga UE a fost atins la 7 iunie. Comisia Europeană a transmis un prim mesaj și susține că tratatele UE prevăd în mod clar că munca egală merită o remuneraţie egală, indiferent dacă este prestată de o femeie sau de un bărbat.
În plus, aproape nouă din zece europeni sunt de acord că este inacceptabil ca femeile să fie plătite mai puţin decât bărbaţii pentru aceeaşi muncă.
Comisia Europeană a transmis într-un comunicat de presă că va continua să sprijine autorităţile naţionale, întreprinderile şi lucrătorii pentru ca egalitatea de remunerare să devină o realitate în întreaga Uniune.
- Cu toate acestea, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi persistă în întreaga Uniune, cele mai recente date Eurostat arătând că, în medie, câştigurile salariale orare brute ale femeilor au fost cu 11,1% mai mici decât cele ale bărbaţilor din UE
Acest lucru este cauzat de o gamă complexă de factori, cum ar fi subevaluarea rolurilor ocupate în mod tradiţional de femei şi stereotipurile de gen care au un impact asupra educaţiei, angajării, promovării şi salariilor.
În vigoare din 2023, Directiva privind transparenţa salarială contribuie la concretizarea dreptului la egalitatea de remunerare.
