Perioade de tranzitie dupa aderarea la UE
Daca totul va merge conform graficului, din 2014 - mai corect spus dupa 7 ani de la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana -, cetatenii straini si apatrizii, persoane fizice apartinand Uniunii Europene si Spatiului Economic European, vor putea achizitiona terenuri agricole, paduri si terenuri forestiere. Ceva mai repede, adica din 2012, europenii, persoane fizice, vor putea sa-si cumpere teren pentru o resedinta secundara sau pentru o casa de vacanta in Romania.

Cel mai tarziu din momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa acorde cetatenilor apartinand statelor membre ale Uniunii Europene un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor cetateni. Acest lucru se va face dupa trecerea unor perioade - asa-numite de tranzitie -, solicitate de Romania la masa negocierilor de aderare la UE. Astfel, cetatenii straini resortisanti ai statelor membre ale UE isi vor putea exercita dreptul de proprietate, precum si celelalte drepturi reale asupra terenurilor dobandite in Romania in aceleasi conditii cu cetatenii romani.

La momentul actual, cetatenii straini si apatrizii, persoane fizice, nu pot detine, in Romania, terenuri in proprietate, deoarece legea nu le permite. Consecinta directa si imediata a acestei ingradiri de drepturi, prin lege, este ca cetatenii straini si apatrizii care cumpara sau construiesc imobile in Romania nu-si pot exercita pe deplin dreptul de proprietar, deoarece nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor de sub constructie sau aferente acesteia. De aceste drepturi se pot bucura insa persoanele fizice care au cetatenie romana si domiciliul in strainatate. Restrictia este stabilita de Legea nr. 54/1998 privind dreptul de proprietate asupra terenurilor, care spune ca "cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor".

Constitutia revizuita a inlaturat discriminarile

Este nevoie de modificarea cadrului legal, prin lege organica, astfel incat aceste persoane sa se bucure de toate drepturile lor constitutionale. Constitutia revizuita in 2003 a inlaturat orice discriminare legata de dreptul de proprietate, in textul acesteia fiind scris negru pe alb ca "cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala". Mai mult, in Constitutia revizuita au fost oferite garantii asupra inviolabilitatii dreptului de proprietate: "Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor".

Juristii si expertii lucreaza la modificarea legii

Juristi si experti din Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justitiei si Ministerul Agriculturii lucreaza de zor la modificarile ce vor fi aduse la "Legea privind dreptul de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de persoanele juridice straine", pentru a ridica restrictiile asupra dreptului de proprietate. Noua lege trebuie sa reglementeze modul de dobandire a terenurilor in Romania si va trebui sa includa si rezultatele negocierilor de aderare pentru Capitolul 4 "Libera circulatie a capitalurilor", inclusiv perioadele de tranzitie negociate.

Perioadele de tranzitie negociate - 7 si 5 ani

La acest capitol, Romania a negociat doua perioade de tranzitie dupa aderarea la Uniunea Europeana, si anume 7 ani perioada de tranzitie pentru achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de cetatenii Uniunii Europene si din Spatiul Economic European si 5 ani perioada de tranzitie pentru dobandirea dreptului de a cumpara teren pentru o resedinta secundara de cetatenii din UE, dupa cum afirma Ioana Gligor, consilier la Ministerul Integrarii Europene. Asta inseamna ca un cetatean european persoana fizica va putea sa-si cumpere o casa de vacanta - asta presupunand ca are o resedinta principala in spatiul european -, iar daca se va stabili in Romania va putea sa-si cumpere teren pentru o resedinta principala. Pentru cetatenii din alte tari, din afara spatiului european, cumpararea de terenuri se va face conform acordurilor bilaterale incheiate intre state, dar in nici un caz acestia nu vor avea parte de tratamentul de care vor beneficia europenii, care vor fi cei mai favorizati.

Fermierii europeni pot cumpara pamant numai daca-l lucreaza

Tot de la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, fermierii din spatiul european vor putea sa cumpere in Romania terenuri agricole si forestiere, fara limita de suprafata, "dar numai daca le vor lucra", precizeaza Ioana Gligor, consilier la Ministerul Integrarii Europene. In prezent, cetatenii romani, persoane fizice, pot cumpara si detine teren in suprafata maxima de 200 de hectare (vezi Insula Mare a Brailei), o restrictie care, dupa integrare, va disparea, atat pentru romani, cat si pentru straini. "E normal sa fie asa, ca sa facem agricultura pe suprafete mari de terenuri, pe exploatatii mari, si sa lasam libera piata capitalului si a circulatiei juridice a terenurilor", afirma unul din expertii Comisiei parlamentare pentru agricultura din Camera Deputatilor, Anton Pastinaru.

La ora actuala strainii, ca persoane juridice, pot cumpara in Romania terenuri in suprafete atata cat vor ei, pentru ca achizitionarea o fac prin intermediul societatilor lor comerciale, iar pamantul ramane al lor pe toata perioada existentei societatilor comerciale respective. Legea in vigoare nu le limiteaza, in nici un fel, suprafata pe care o pot cumpara si detine. Numai in perioada 1998-2004, suprafata totala a terenurilor extravilane tranzactionate a fost de 355.725 de hectare. 80 la suta din suprafata a fost vanduta investitorilor straini, romanii avand in schimb suprafete concesionate de la Agentia Domeniilor Statului. Valoarea medie pe hectar a fost de 9,23 milioane lei, respectiv 230 de euro. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 3.300 miliarde lei, respectiv 82 milioane de euro. In perioada 1998-2004 au existat solicitari pentru cumpararea unei suprafete de 430.000 de hectare situate in extravilan si au fost semnate 200.000 de contracte de vanzare-cumparare. Judetul Timis s-a situat in topul vanzarilor de terenuri cu 108.000 ha, ceea ce reprezinta 15 la suta din suprafata judetului. Urmeaza judetul Arad cu 34.000 ha, Constanta cu 15.000 ha si Caras-Severin cu 14 000 ha. Valoarea cea mai ridicata a terenurilor extravilane a fost in Prahova, cu 80 milioane de lei, urmata de Ilfov cu 49 milioane de lei.

Proiectul de lege de modificare a Legii 54/1988 va fi discutat si cu Comisia Europeana, pentru a se asigura deplina armonizare cu acquis-ul comunitar, iar apoi va fi supusa aprobarii Guvernului si transmisa spre adoptare Parlamentului Romaniei.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri