Despre criza: Masurile de stimulare a economiei trebuie adoptate rapid

In ultimii trei ani, economia mondiala si desigur si cea romaneasca au trecut printr-una dintre cele mai dificile recesiuni din istorie. Daca economia mondiala da semne de insanatosire, cea romaneasca este la polul opus, dand semne de inrautatire.

In astfel de momente, toata lumea stie totul foarte bine dar lucrurile merg tot prost. Iar economistii, se stie, nu reusesc decat arareori sa fie de acord intre ei, darmite fata de altii.

Toata lumea ar vrea ca guvernele tarilor sa faca mai mult pentru a ajuta economiile sa-si revina. Problema este ce pot face aceste guverne. Iar raspunsul nu este nici simplu nici clar. Politicienii par sa nu prea stie, iar economistii par incurcati pentru ca majoritatea teoriilor economice nu par sa functioneze.

In ultimele luni, a aparut o serie intreaga de luari de pozitii ale marilor economisti, care insa se contrazic unii pe altii in functie de teoriile pe care le sustin. Keyneianism sau nu, realitatile economice ridica probleme. Bunaoara, problema deficitelor bugetare. Ajuta deficitele mai mari la crearea de slujbe? Sau deficitele imense risca sa arunce in aer iesirea din criza?

E greu de dat un raspuns clar. Teoretic, conform sustinatorilor lui Keynes, cand consumul privat si cel de afaceri este slab, guvernul poate reducere taxele si impozitele sau poate spori cheltuielile. In practica, insa, lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Mai ales cand, in foarte multe tari, raportul dintre datoria guvernamentala si Produsul Intern Brut se apropie de 100%, ceea ce creeaza incertitudini investitorilor in obligatiunile guvernamentale. La acestea se mai poate adauga neincredere in rindurile consumatorilor si mediului de afaceri in legatura cu capacitatea guvernelor de a controla bugetele sau si mai rau, presiuni asupra bancilor doarece capitalurile bancilor pot scadea pentru ca contin de regula obligatiuni guvernamentale in cantitati mari care, daca scad in valoare, pot genera probleme.

La rindul lor, oponentii teoriei keynesianiste sunt de parere ca masurile de austeritate impuse de guverne risca sa afecteze procesul de redresare economica. Krugman sustine chiar ca austeritatea in conditiile actuale pune in pericol intreaga dezvoltare viitoare a unei tari.

Pe de alta parte, experientele concrete arata ca si masurile de bail-out, injectiile masive facute de exemplu de FED in SUA nu au dus la sporirea creditarii de catre banci, nici la cresterea consumului, dar nici la o crestere a inflatiei.

Ce rezulta este ca are loc la ora actuala o confruntare intre SUA si Europa. Primele considera ca Europa ar trebui sa-si faca ordine in propria ograda a guvernelor care au deficite prea mari (Grecia, Spania, Portugalia, chiar si Italia, Marea Britanie si Germania). Toate aceste tari au anuntat recent masuri de reducere a cheltuielilor bugetare - foarte ambitioase dar esalonate pe urmatorii trei - patru ani, mai putin la inceput pentru a nu periclita redresarea si mai accentuate ulterior.

Diferentele de abordare s-au vazut si recent la Bucuresti, cand Nouriel Roubini, participand la Forumul Financiar 2010, sustinea ca masurile acceptate si adoptate de Grecia nu sunt nici cele mai bune, nici suficiente, si ca ar fi mult mai bine daca Grecia ar trece la o restructurare ordonata a datoriei pentru ca actualele angajamente nu ar fi sustenabile: dupa trei ani, ponderea datoriei publice in PIB ar ramane la 129%. Idee reluata si mai recent intr-un articol din Fianacial Times.

In cea mai recenta evaluare a economiei mondiale de la declansarea crizei grecesti, FMI a publicat miercuri un avertisment foarte serios afirmand clar ca economia slabita a Europei a devenit amenintarea principala la adresa redresarii economiei globale. Analistii FMI sustin ca tarile europene se confrunta cu dificultatile generate de gradul ridicat de indatorare, cresterea economica incetineste, iar bancile au de facut fata incertitudinilor in legatura cu nivelul capitalurilor lor.

FMI apreciaza ca cresterea economica in SUA si in tarile emergente din Asia si America Latina continua, dar a redus previziunile pentru Europa, subliniind o serie de probleme care daca nu sunt controlate ar putea sa genereze o noua criza ca cea din 2008.

Fata de raportul World Economic Outlook din aprilie, FMI a revizuit prognoza de crestere a economiei mondiale de la 4,2% la 4,6% pe fundalul unei evolutii imbunatatite a economiilor din Asia. Prognoza pentru SUA a fost revizuita si ea usor in sus (3,3% crestere economica in 2010 si 2,9% in 2011).

In cazul Europei, insa, perspectiva a fost redusa datorita efectului ingrijorarilor cu privire la nivelele datoriilor nationale si incertitudinilor privind sistemul bancar. Ca atare, cresterea economica este prognozata doar la 1% in 2010 si 1,3% in 2011.

Interesant de remarcat ca tarile europene vor concura cu SUA pentru a refinanta o suma de circa 4.000 miliarde dolari, obligatiuni guvernamentale scadente in a doua jumatate a anului. FMI considera ca efectele masurilor adoptate de UE impreuna cu FMI, chiar daca impresionante, incep sa dispara. Dobanzile pe care trebuie sa le plateasca tari ca Spania si Italia si chiar Belgia au crescut din nou in ultimul timp fata de cele platite de Germania ceea ce indica clar ca investitorii nu prea mai au incredere.

O alta problema o reprezinta cea a testelor de stress pentru bancile europene. Investitorii asteapta aceste rezultate pentru a intelege mai bine cum au traversat aceste banci criza finaciara si recesiunea si de cat capital mai au nevoie pentru a putea traversa o eventuala alta criza si, deci, a fi considerate “sanatoase”. Aceasta si pentru ca bancile europene detin zeci de miliarde in obligatiuni ale Greciei, Spaniei si Portugaliei.

De altfel, FMI subliniaza ca bancile europene nu prea au reusit sa-si curete complet bilanturile si ca atare nu prea se mai imprumuta unele pe altele bazandu-se pe imprumuturi pe termen scurt de la Banca Centrala Europeana pentru a dispune de lichiditatile necesare.

Pentru Romania, vestile nu sunt bune deloc. In ciuda masurilor de austeritate impuse prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si majorarea TVA la 24%, care au constituit un semnal bun pentru pietele fianaciare, economia romaneasca continua sa ramana in recesiune si anul acesta.

Reducerile salariale si majorarea TVA vor avea ca efect o reducere a consumului si, pe cale de consecinta, o scadere a activitatii economice. Daca economia europeana incetineste, vor fi afectate si exporturile catre aceste tari. In aceste conditii, se poate astepta o accentuare a dificultatilor economice in urmatoarele luni. Cele 2 miliarde de euro pe care guvernul spera sa le obtina din majorarea TVA s-ar putea sa fie un obiectiv prea ambitios pe fundalul scaderii economice accentuate de masurile mentionate anterior.

Situatia ar impune masuri mai serioase de stimulare a economiei. Nimeni nu contesta necesitatea masurilor de reducere a deficitului. Dar, in absenta unor actiuni menite sa stimuleze cresterea economica, acestea nu fac decat sa agraveze situatia peste cateva luni. Multa lume se intreaba ce se va intampla peste trei luni daca “visteria” nu se umple asa cum s-a prevazut. Luam alt imprumut de al FMI? Ne imprumutam pe pietele financiare internationale? Sau de la populatie?

Indiferent de diferentele de abordare teoretica, practic orice masura de stimulare a economiei trebuie adoptata cat mai rapid pentru ca efectele se vor resimti in economia reala abia peste cateva luni. Iar atunci s-ar putea sa fie mult prea tarziu.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.