Spaga la romani: Cum va fi afectata de criza si de masurile de austeritate

“Am dat spaga 200 de lei pentru ca nu purtam centura”, scrie un internaut pe amdatspaga.eu, explicand ca desi “nu era indreptatit sa ceara nimic, pentru asta e platit”, politistul i-a solicitat suma pentru a trece cu vedere incalcarea regulilor rutiere. Intrebat daca ar fi procedat la fel in locul omului legii, internautul a raspuns ca nu, adaugand ca nu este prima oara cand ofera mita intrucat “in domeniul acesta nu merge alfel”.

Iar bursa spagilor continua: 100 de lei dati la primarie pentru a obtine o autorizatie, 1.500 de lei pentru o operatie de hernie de disc, 200 de la vama din Giurgiu, 600 de lei pentru a obtine permisul de soferi. Cele mai mari sume, asa cum arata site-ul unde “donatorii” isi recunosc fapta, se dau in invatamant – 8.000 de lei pentru a putea intra in examenul de licenta si in sistemul sanitar - 2.500 de lei pentru operatie de nastere la o maternitate bucuresteana.

Majoritatea anunturilor sunt postate de anul trecut – primul an in care criza si-a facut cunoscuta prezenta in forta, iar altele sunt recente, de anul acesta, diferentele intre sume in cazuri similare nefiind foarte mari.

In conditiile in care salariile la stat si pensiile vor scadea cu 25%, respectiv 15%, de unde mai au romanii bani de spaga? “Donatorii exagereaza preturile pentru ca si in cazul spagii este vorba despre un consum ostentativ, identitar, altfel spus vor sa-si defineasca identitatea prin ceea ce poseda sau vor sa aiba. Cert este ca nu vorbim despre un fenomen nou, comunist sau capitalist, ci de unul de durata, care dateaza din istorie si care va persista”, explica prof. univ. dr. Elisabeta Stanciulescu, expert in sociologie. In perioadele de criza, adauga sociologul, oamenii incalca mai mult normele pentru ca resursele pentru realizarea intereselor sunt mai greu de obtinut.

Pe de alta parte, in momentul in care romanii vor resimti scaderile veniturilor, atunci si volumul spagii va avea de suferit. “Omul de afaceri va da in continuare spagi pentru a rezolva obtinerea unor acte, pe cand <<spaga mica>> se va reduce corespunzator cu veniturile”, este de parere Bulai. Cresterea valorii spagii este alimentata atat de “folclorul” creat in orice institutie unde darurile fac legea, dar si de nivelul de trai.

“In timpul comunismului, veniturile populatiei erau mult mai scazute si la vremea aceea un pachet de Kent se dadea chiar pentru interventii medicale dificile. Acum, daca te duci la doctor cu un pachet de tigari sau o ciocolata, risti sa fii dat afara”, crede Alfred Bulai. Cu alte cuvinte, sporirea veniturilor a antrenat nu numai asteptarile celor care primesc mita, dar si cresterea bazei de la care porneste “licitatia” dintre donatori.

Miza spagii este cu atat mai mare acum, cand nesiguranta locului de munca a crescut ingrijorator, mai ales in sistemul de stat. Unii dintre ei vor fi tentati sa dea mita pentru a-si pastra posturile sau pentru a avansa, folosind orice mijloace pentru a se mentine pe linia de plutire. Se inscriu la facultate, mai fac un program masteral, participa la seminarii si conferinte, muncesc peste program – angajatii fac toate acestea pentru a mai castiga ceva la salariu sau pentru a fi mai siguri pe scaunul de la birou.

Aflati din slide-ul urmator ce solutii propun sociologii pentru diminuarea fenomenului spagii.