Spaga la romani: Cum va fi afectata de criza si de masurile de austeritate

Fenomenul nu este unul nou in “tabloul de criza” romanesc. Elisabeta Stanciulescu spune ca renumitul antropolog Ruth Benedict semnala intr-un studiu despre Romania destinat serviciilor secrete americane din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial ca romanii merg la scoala pentru a obtine diplome prin care sa acceada la pozitii birocratice, de unde vor putea sa imparta favoruri in mod arbitrar. Odata ajunsi in pozitii decizionale, incepea celebrul “lant al slabiciunilor” atat de bine portretizat de I. L. Caragiale.

“Copiii invata inca din scoala ce este mita si cum functioneaza ea”, spune Elisabeta Stanciulescu, referindu-se la cadourile duse de elevi profesorilor, intai la serbari, apoi cand se pune problema de corigente si mai tarziu cand dau bacalaureatul sau admitere la facultate. Obiceiul este perpetuat pana la maturitate, atunci cand unii isi cladesc intregul CV pe obtinerea favorurilor in acest mod. Chiar si in cadrul multinationalelor, argumenteaza Alfred Bulai, spaga este o practica folosita pentru obtinerea sau mentinerea locului de munca.

Chiar daca au probleme financiare, romanii vor oferi intotdeauna bani sau foloase pentru a primi un tratament preferential sau chiar un lucru cuvenit si asta din cauza unui sistem institutional care permite personalizarea rolurilor. Transplantate pe pamant romanesc, institutiile moderne continua si astazi sa pastreze din reminiscentele celor medievale – puternic personalizate.

Este o situatie similara cu ceea ce se intampla in tren, unde controlul este “seful” pentru cei care calatoresc fraudulos – el primeste ciubucul, el face ordine si tot el ii protejeaza in cazul unui supracontrol. Nu conteaza ca nu ai voie sa calatoresti fara bilet si cu atat mai mult sa mituiesti un angajat al statului; cat timp trenul este in mers, controlorul e sef suprem.

Care ar fi solutia pentru a diminua fenomenul? Elisabeta Stanciulescu este de parere ca romanii au nevoie de un sistem institutional mai autoritar, unul care sa nu lase loc interpretarilor si arbitrariului. “Romanii trebuie sa invete sa faca diferenta intre rolul institutiilor si serviciile personale si sa nu le amestece, sa nu personalizeze rolurile institutiilor”, puncteaza sociologul.

La trecut, prezent sau viitor, se pare ca singura concluzie este aceea ca “spaga functioneaza clar in Romania”, dupa cum sintetizeaza Alfred Bulai. O reforma asumata la nivel de sistem, crede sociologul, ar putea sa schimbe in timp mentalitatea romaneasca, dar actualul context nu incurajeaza o astfel de schimbare. “Criza este si o oportunitate sa sa-I dai afara pe cei neperformanti, pe cand taierea salariilor nu-I incurajeaza deloc pe cei cinstiti si buni, ci ii indeparteaza din sistem”, a conchis Bulai.