6 / 10

Asigurari unit-linked: Riscuri vs. randamente

O asigurare de viata de tip unit-linked este privita deseori ca un produs financiar destinat exclusiv investirii unor sume de bani, fiind comparata si asimilata altor produse de investitii. In realitate, rolul primordial al oricarei asigurari (deci si al celor de tip unit-linked) este acela de a oferi protectie financiara in cazul producerii unor riscuri, precum decesul sau invaliditatea permanenta. Daca aceste riscuri se produc, asiguratorul plateste beneficiarilor o suma de bani stabilita de la inceput si garantata prin contract, indiferent de numarul si valoarea primelor de asigurare platite pana la producerea evenimentului. In plus, acest tip de produs asigura accesul la investitii fara a fi necesare sume mari de bani ca in cazul plasamentelor individuale la bursa, si in acelasi timp o diversificare importanta a portofoliului.

Principalele criterii in alegerea unui produs de tip unit-linked trebuie sa tina cont - pe langa cele legate de reputatia si experienta companiei si de serviciile oferite pe parcursul derularii contractului - si de flexibilitatea produsului. In acest sens, sunt relevante caracteristici precum: posibilitatea de a creste sau reduce prima platita; posibilitatea de a majora sau reduce suma asigurata pentru deces pe parcursul contractului, in functie de necesitati; costul transferului unitatilor intre diverse programe de investitii, costul optiunii de redirectionare a primei catre alte programe de investitii sau posibilitatea de a efectua plati de prime suplimentare oricand pe durata contractului.

Gradul de risc si randamentul investitiei depind de instrumentele financiare alese pentru plasarea fondurilor atrase. Politele de tip unit-linked presupun plasarea unei parti din prima de asigurare in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern, care investesc banii in diferite tipuri plasamente. Fiind vorba despre investitii pe termene foarte lungi, in cazul produselor de tip unit linked asiguratorul plaseaza banii atat in instrumente cu venit fix, cat si in instrumente cu venit variabil. Cel mai adesea, se pot alege intre programe de investitii cu grade diferite de risc (scazut, mediu si ridicat), care depind de ponderea instrumentelor cu risc scazut. Este important de stiut faptul ca, pe parcursul contractului, consumatorii pot decide transferul uniturilor dintr-un program de investitii in altul, atunci cand considera oportun sau decid sa isi schimbe nivelul de risc.

„In ceea ce priveste fluctuatiile randamentelor, ele apar in stransa legatura cu performantele pietelor de capital, iar acest lucru s-a vazut extrem de clar nu doar in ultima perioada, ci si de-a lungul timpului. Trebuie insa inteles faptul ca pietele au fluctuat si vor fluctua intotdeauna, dar – statistic demonstrabil - cu cat perioada de investire este mai mare, cu atat efectul eventualelor pierderi pe termen scurt va fi mai redus. Ceea ce conteaza cu adevarat este evolutia investitiei pe termen lung, iar o asigurare este, prin natura sa, un produs pe termen lung”, ne-a declarat Cornelia Coman (foto), CEO ING Asigurari de Viata si presedinte al consiliului de administratie al ING Pensii.

Ea a adaugat ca randamentele programelor de investitii de tip unit-linked ale ING, in ultimele 12 luni (octombrie 2009/ octombrie 2010) sunt: Programul BOND: 9,1%; Programul MIXT25:14%; Programul MIXT50: 18%; Programul EQUITY: 23,2%; Programul MIXT75: 21,3%. Spre comparatie, in octombrie 2010 rata anuala a inflatiei a atins un nivel de 7,88% (si 7,73% in noiembrie a.c.), conform INS.

„In portofoliul ING Asigurari de Viata, o pondere de 56% dintre clientii care detin un contract de tip unit-linked au varste cuprinse intre 30 si 44 de ani. Varsta medie la nivelul intregului portofoliu de clienti cu produse UL este de 42 de ani. Peste 70% dintre persoanele care detin o asigurare unit-linked la ING sunt casatorite, iar 58% au venituri lunare peste 2.000 de lei”, a mai spus Cornelia Coman.

Estimarile referitoare la componenta de investitie, prezentate inainte de semnarea contractului de asigurare, contin o simulare a valorii contului, precum si a valorii de rascumparare totale la sfarsitul fiecarui an contractual. Aceste estimari se fac in baza a trei scenarii de randament al fondului sau al combinatiei de fonduri in care doreste sa investeasca primele clientul: un scenariu in care se mentine constanta valoarea unitatii de fond pe toata durata contractului, un alt scenariu de evolutie pozitiva conservatoare si un scenariu de evolutie optimista a valorii unitatii.

Cele 2 scenarii (conservator si optimist) reprezinta practic estimari ale performantelor anuale ale fondului sau ale combinatiei de fonduri. Scenariile sunt elaborate de catre companiile de asigurari pe baza celor mai recente observatii privind evolutia pietelor de capital si a ratelor de dobanda. De obicei, aceste scenarii sunt revizuite anual sau chiar mai des.

In estimarea valorii contului si a valorii de rascumparare se folosesc nu doar scenariile de randament, dar si taxele aferente unui contract de tip unit-linked, iar in unele cazuri si costurile legate de protectie (acest lucru depinde de caracteristicile si structura fiecarui produs in parte).

Daca ne referim strict la randamentele fondurilor in care investesc produsele de tip unit-linked, acestea pot fi mari in primii ani, evolutie care depinde de evolutia pietelor de capital. Daca ne referim la randamentul unui contract de tip unit-linked, este cunoscut faptul ca acesta este un contract pe termen lung care genereaza anumite costurile legate de consultanta financiara, de achizitie si de administrare, costuri care sunt mai ridicate in primii ani ai contractului. Astfel se si explica de ce valoarea de rascumparare (valoarea care se primeste in cazul rezilierii inainte de terminarea contractului) este zero in primii ani de contract (numarul de ani difera de la o companie la alta).

De asemenea, primele, si in general asigurarile de viata, nu sunt deductibile fiscal, insa nu se percepe impozit pe venitul obtinut din acest tip de investitie. Introducerea deductibilitatii fiscale pentru asigurarile de viata ar fi un stimulent extrem de important, influentand pozitiv atat sectorul corporativ, cat si pe cel al persoanelor fizice. Aceasta masura ar avea, credem noi, efecte pozitive asupra apetitul romanilor de a economisi, lucru care duce la cresterea bunastarii nationale, dar si a nivelului de securitate financiara a populatiei. Nu in ultimul rand, devoltarea mai rapida a pietei de asigurari de viata ar contribui la dezvoltarea economiei prin intermediul unui volum mai mare de investitii, prin alocarea mai eficienta a capitalului, impulsionarea economisirii pe termen lung, dar si o dezvoltare mai rapida a pietelor financiare.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri